Propuneri pentru proiectul de lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv

Publicat la: 20.03.2013| Comentarii|Fisiere atasate
 
Propuneri pentru proiectul de lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv

Către,

I. GUVERNUL ROMÂNIEI

II. PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Referitor la: proiectul de lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România

Stimate Domnule Prim Ministru, Doamnelor şi Domnilor Miniştri, Doamnelor şi Domnilor Deputaţi şi Senatori,

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – NOSTRA SILVA, reprezentată de preşedinte executiv Istvan Tőke şi de preşedinte av.Bogdan Ioan Tudor Todoran în urma analizei proiectului de către membrii Federaţiei, ce reunesc 856.239 ha pădure şi păşune, în special comunităţi istorice de proprietari, vă comunicăm următoarele

OBSERVAŢII ŞI SUGESTII

I. Referitor la temenul cerere – art. 3 pct. 1 din proiect
Propunem includerea cererilor formulate în temeiul Legii nr. 247/2005, astfel cum sunt prevăzute în art. III din Titlul VI al Legii 247/2005.

II. Referitor la componenţa comisiei locale de inventariere a terenurilor – art. 5 alin. (2) şi (3) din proiect
Propunem includerea în componenţa acestei comisii a 3-5 reprezentanţi ai proprietarilor, a persoanelor îndreptăţite şi a persoanelor care se consideră îndreptăţite (astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 2 şi 3 din proiect).

Într-un judeţ sunt între 70 şi 90 de comune, iar persoanele cu pregătire juridică din cadrul Prefecturilor care au lucrat la dosarele de fond funciar sunt maxim 5 (comisia tehnică), astfel că implicarea acestora în coordonarea comisiilor ar putea genera o blocare a activităţii juridice la nivelul Instituţiilor Prefectului.

Sub un alt aspect, finalizarea corectă a misiunii acestor comisii poate fi impulsionată, completată şi asumată fără suspiciuni prin numirea în aceste comisii a reprezentanţilor proprietarilor (cei care au deja reconstituit un drept de proprietate), a persoanelor îndreptăţite şi a persoanelor care se consideră îndreptăţite. În zonele rurale, în special, persoanele în vârstă cunosc cel mai bine toponimia locurilor şi pot ajuta la identificarea terenurilor şi a limitelor din actele vechi de proprietate. În aceeaşi măsură, comunităţile istorice de proprietari (astfel cum sunt definite de art. 26-28 din Legea nr. 1/2000 şi art. 95 din Legea 46/2008) îşi pot desemna delegaţi în aceste comisii locale.

III. Referitor la suspendarea emiterii hotărârilor de valdiare/invalidare, a titlurilor de proprietate şi a proceselor-verbal de punere în posesie – art. 7 din proiect
Propunem includerea unor situaţii de excepţie, respectiv atunci când se pun în executare hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau hotărâri de validare emise până la intrarea în vigoare a acestei legi, sub condiţia ca punerea în posesie şi emiterea titlului de proprietate să se facă numai pentru vechiul amplasament sau pentru amplasamentul stabilit prin hotărâre judecătorească.

IV. Referitor la centralizarea cererilor în vederea stabilirii suprafeţelor de teren necesare finalizării retrocedării – art. 8 din proiect
Propunem includerea în aceste situaţii şi a cererilor soluţionate parţial sau a cererilor pentru care s-au emis hotărâri de validare dar nu s-a realizat punerea în posesie şi emiterea titlului de proprietate, precum şi a cererilor validate fără stabilirea amplasamentului.

V.Referitor la validarea propunerilor de punere în posesie de către Comisiile Judeţene – art. 9 din proiect
Propunem clarificarea acestei proceduri, de validare a propunerilor de punere în posesie, respectiv de ce mai este nevoie de o validare a propunerilor de punere în posesie din moment ce la validarea cererii de retrocedare se stabileşte şi amplasamentul pentru punerea în posesie.

VI. Referitor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere pe alte amplasamente – art. 13 din proiect
Propunem:
a) să se precizeze interdicţia punerii în posesie aunor terţe persoane pe vechile amplasamente forestiere ale altor proprietari, în situaţia în care aceştia au calitatea de persoane îndreptăţite sau persoane care se consideră îndreptăţite.
b) să se introducă un nou alineat, alineatul (3), cu următorul conţinut: “În situaţia în care, în termen de 30 de zile de la validarea dreptului de proprietate şi a amplasamentului de către Comisiile Judeţene sau a municipiului Bucureşti, deţinătorul actual al ternului forestier refuză să îl pună la dispoziţia comisiilor locale, acestea pot proceda la punerea în posesie şi întocmirea documentaţiei pentru emiterea titlului de proprietate, urmând a comunica actele întocmite şi deţinătorului terenului, pentru a fi scăzut din evidenţele sale”.
c) să se reglementeze şi retrocedarea sau constituirea unui drept de proprietate asupra construcţiilor accesorii fondului forestier (drumuri forestiere, sediile de cantoane silvice, cabanele de vânătoare, pepinierele, alte amenajări silvice, instalaţii sau mijloace fixe), cu obligaţia păstrării destinaţiei acestora.

VII. Referitor la rambursarea valorii îmbunătăţirilor necesare şi utile aduse terenurilor – art. 16 din proiect
Propunem a se preciza ca aceaste îmbunătăţiri să fie raportate la momentul întrării în vigoare a legii, pentru a nu da posibilitatea deţinătorilor terenurilor să demareze investiţii care să devină o piedică la retrocedare.

VIII. Referitor la componenţa Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor – art. 18 din proiect
Propunem includerea a trei reprezentanţi ai proprietarilor (1 pentru Legea 10/2001, 1 pentru proprietarii de terenuri forestiere, 1 pentru proprietarii de terenuri agricole) numiţi prin consens de formele asociative naţionale reprezentantive ale acestora, raportat şi la numărul de membri şi/sau suprafaţa deţinută de acestea, în şedinţă comună, care să aibă cel puţin un vot consultativ.

IX. Referitor la accesul persoanelor îndreptăţite sau a persoanelor care se consideră îndreptăţite la documentele de proprietate – art. 34 alin. (4) din proiect
Propunem modificarea alin. (4), în sensul garantării accesului persoanelor îndreptăţite la aceste documente:
“Arhivele Naţionale, prin serviciile judeţene, Agenţia Naţională de Cadastru
şi Publicitate Imobiliară, prin oficiile judeţene, Regia Naţională a Pădurilor
– Romsilva, prin direcţiile silvice şi Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Agenţia Domeniilor Statului, precum şi alte instituţii deţinătoare de documente privind drepturile de proprietate ale foştilor proprietari sau preluarea de către stat a terenurilor funciare proprietate privată sunt obligate să permită, la cerere, consultarea directă a arhivei, inclusiv a documentelor judiciare anterioare anului 1960, chiar dacă nu au trecut 90 de ani de la crearea lor, precum şi să elibereze persoanelor interesate copii de pe actele conţinând asemenea informaţii în termen de 30 zile”. Chiar în expunerea de motive la proiectul noii legii a Arhivelor Naţionale se arată că facilitarea accesului cetăţenilor la aceste documente, prin simplificarea procedurilor şi prin îngrădirea oricărui abuz datorat subiectivităţii individuale a funcţionarilor publici sau disfuncţionalităţilor instituţionale, constituie un deziderat fundamental, solicitat de alinierea la normele internaţionale şi, în mod special, de recomandările Uniunii Europene. Legea Arhivelor Naţionale nu s-a modificat încă, aşadar apreciem oportună modificarea alin. (4) în sensul precizat mai sus.

X. Referitor la opţiunea de returnare a dosarelor – art. 49 din proiect
Propunem introducerea unui nou alineat, alin. (4) cu următoarea formulare: “În situaţia în care la data intrării în vigoare a prezentei legi există pe rolul instanţelor judecătoreşti procese care nu au fost soluţionate definitiv şi irevocabil, persoana care a demarat procesul are dreptul de a alege
continuarea procesului sau reîntoarcerea în etapa administrativă potrivit dispozitilor prezentei legi. În situaţia în care reclamantul înţelege să se întoarca în etapa administrativă, instanţa de judecată, in mod prioritar faţă de orice altă excepţie sau incident procedural va pronunţa o hotărâre judecătorească prin care se va dezinvesti fără a cerceta cauza pe fond. Pot opta pentru această procedură de reanaliză şi persoanele care, la data
intrării în vigoare a prezentei legi, au dosare soluţionate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, însă fără ca cererile să fi fost verificate pe fondul lor sau când prezintă hotărâri judecătoreşti anterioare preluării abuzive a terenurilor de către regimul comunist”.

XI. Referitor la regândirea modului de organizare şi funcţionare a Comisiilor Judeţene şi a municipiului Bucureşti
Propunem
a) ca aceste comisii să fie conduse de unul sau trei judecători specializaţi în fond funciar. Aceasta a fost soluţia pentru care a optat legiuitorul pentru toatele legile de reformă agrară anterioare anului 1948 şi acesta este şi motivul finalizării cu succes a respectivelor reforme. Judecătorii specializaţi în fond funciar ar trebui detaşaţi pentru a conduce şi a tranşa problemele cel puţin la nivelul comisiilor judeţene – formarea profesională şi moralitatea magistratului sunt, cel puţin pentru proprietari, garanţii conforme exigenţelor CEDO.
b) pentru celeritate şi eficienţă se pot organiza şi comisii regionale, corespunzătoare circumscripţiilor judecătoriilor din judeţ;
c) ca aceste comisii să cuprindă 5-7 reprezentanţi ai proprietarilor de terenuri agricole şi forestiere, numiţi de formele asociative naţionale reprezentantive ale acestora, raportat la numărul de membri şi/sau suprafaţa deţinută, probată prin înscrisuri.
d) să se instituie prin lege o răspundere civilă, patrimonială, atât a
judecătorilor care au dat soluţii prin care s-au încălcat drepturi ale omului, cât şi a funcţionarilor care au creat, cu rea credinţă, o situaţie ilegală în faza administrativă de retrocedare (să plătească, în solidar, cel puţin cheltuielile de judecată la care au fost obligate comisiile).

XII. Propunem, raportat la situaţia reală a aplicării legilor funciare în Transilvania, legiferarea clară a situaţiei comunelor politice, a pădurilor comunale şi grănicereşti prin instituirea unui termen de 60 de zile în care persoanele îndreptăţite din fiecare sat se pot organiza în vederea dobândirii personalităţii juridice şi a depunerii cererii colective de retrocedare, ori repunerea acestora în termen.
În prezent aceste forme asociative sunt reglementate de:
a) art. 26 din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare: “Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera, pasunilor si fanetelor, obsti de mosneni in devalmasie, obsti razesesti nedivizate, composesorate, obsti de cumparare, paduri graniceresti, paduri urbariale, COMUNE POLITICE, cooperative, alte comunitati si forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mentiunea la titular, dupa caz: obste de mosneni, obste de razesi, composesorat, paduri graniceresti, alte asociatii si forme asociative cu denumirea localitatii respective”.
b) art. 95 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare: “(1) Obştile de moşneni în devălmăşie, obştile de moşneni în indiviziune, obştile răzeşeşti nedivizate, composesoratele, pădurile grănicereşti, pădurile urbariale, COMUNELE POLITICE, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din TEZAURUL ISTORIC al României.
(2) Proprietatea formelor asociative prevăzute la alin. (1) este garantată, indivizibilă şi inalienabilă.
(3) Formele asociative prevăzute la alin. (1), rezultat al manifestării
voinţei comunităţilor locale, sunt persoane juridice; organizarea şi funcţionarea acestora se vor reglementa prin lege specială.”
Argumentele istorice, juridice şi de jurisprudenţă vă rugăm a le observa în ANEXA NR. 1.

XIII. Propunem reglementarea prin acest proiect de lege a retrocedării proprietăţilor FONDULUI BISERICESC ORTODOX ROMÂN DIN BUCOVINA.
O sinteză a argumentelor istorice, juridice şi de jurisprudenţă vă rugăm a le observa în ANEXA NR. 2.

XIV. Propunem reglementarea prin acest proiect de lege a retrocedării proprietăţilor COMUNITĂŢII DE AVERE A FOSTULUI REGIMENT CONFINIAR ROMÂNO-BĂNĂŢEAN NR. 13.
O sinteză a argumentelor istorice şi juridice vă rugăm a le observa în ANEXA NR. 3.

XV. Propunem reglementarea prin acest proiect de lege a retrocedării proprietăţilor EFORIEI SPITALELOR CIVILE.

XVI. Propunem reglementarea prin acest proiect de lege a retrocedării proprietăţilor BUNURILOR PRIVATE CIUC.

Pentru punctele XIII-XVI, dacă nu se va găsi oportună reglementarea situaţiei în acest proiect, solicităm a se afirma voinţa politică cu privire la retrocedare şi stabilirea unui termen de reglementare printr-o lege specială – situaţie în care nu vom mai aprecia ca necesară sesizarea CEDO şi a instituţilor europene cu privire la situaţia membrilor noştri.

Cu deosebită consideraţie,

FEDERAŢIA PROPRIETARILOR DE PĂDURI ŞI PĂŞUNI DIN ROMÂNIA – NOSTRA SILVA

Preşedinte

av. Bogdan Ioan TUDOR TODORAN

Preşedinte executiv
Istvan TŐKE

 
Top