Finanţare derizorie pentru păduri în Planul Naţional Strategic 2023 – 2027

Federația  Proprietarilor  de  Păduri  și Pășuni  anunță  că  va  organiza  acțiuni  de protest  începând  de  luni, 7  februarie, prin pichetarea   zilnică  a  Ministerului  Agriculturii  și  Dezvoltării  Rurale. Protestul atrage atenția  asupra  caracterului derizoriu al propunerii de finanțare a domeniului  pădurilor  prin  Planul  Național  Strategic  2023-2027, finanțare  stabilită  la  0,6%  din totalul de 15,9 miliarde Euro alocaţi prin PNS.

 

Pentru  comparație,  conform  Studiului  Uniunii  Europene  privind  măsurile  pentru  domeniul  forestier implementate  de  statele  membre în  exercițiul  financiar  2014-2021 (document disponibil la linkul https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c3ab0c4b-2d84-11e8-b5fe-01aa75ed71a1/language-en),  44    de  state  și  regiuni   ale  Uniunii  Europene –  Spania, Franța,  Germania  aplică  la nivel  de  regiune –  au alocat  peste  5  %  din finanțările   dsponibile  ale  Planurilor  de  Dezvoltare  Rurală  pentru  domeniul  pădurilor!

 

În exercițiul  financiar  2014-2021  România  a alocat  1,5%  din  PNDR  pentru  domeniul pădurilor,  foarte  puțin  comparat cu  o alocare  mediană  de  5  % în  Uniunea  Europeană, dar  alocarea  de 0,6  %  propusă  pentru  domeniul  pădurilor în exercițiul  financiar  2023-2027   condamnă  domeniul pădurilor  la  o  subfinanțare  cronică, cu afectarea negativă în  plan  economic  și  social  pentru  zona  rurală, dar  și  cu  afectarea  obiectivelor  pe  linie  de mediu , climă  și  protecția  biodiversității  asumate  de  România.

 

Față  de exercițiul  financiar  2014-2021, la  nivelul Uniunii  Europene,  odată  cu  țintele  extrem  de ambițioase  asumate  prin strategia  pentru  protecția  biodiversității,  privind  promovarea bioeconomiei  si  economiei  circulare,  a  țintelor privind  energia  regenerabilă, neutralitatea  climatică  până  în 2050,  este  de  așteptat  ca statele  europene  să crească  finanțarea  pentru  domeniul  pădurilor,  domeniul  pădurilor  și al industriilor  bazate  pe  resursa  biologică, naturală, regenerabilă  de lemn  având  un potențial  unic  de  a susține  creșterea  economică  concomitent  cu  atingerea  obiectivelor  pe  linie  de mediu  și  climă.

 

Prin Regulamentul  de implementare  al  planurilor  strategice  de  dezvoltare  rurală Uniunea  Europeană  propune  statelor  membre  să  aloce  finanțări  pentru  domeniul  pădurilor  pentru o multitudine  de  măsuri care  să  susțină  gestionarea durabilă  a pădurilor  și protecția  biodiversității:

8.1. Sprijin pentru împădurirea/crearea de pădure

8.2. Sprijin pentru înființarea și întreținerea sistemelor agrosilvice

8.3. Sprijin pentru prevenirea daunelor aduse pădurilor din cauza incendiilor forestiere și a dezastrelor naturale și a evenimentelor catastrofale,

8.4. Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și îmbunătățirea viabilității pădurilor

8.5. Sprijin pentru investiții care îmbunătățesc rezistența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere

8.6. Sprijin pentru investiții în tehnologii forestiere și în prelucrarea, mobilizarea și comercializarea produselor forestiere,

15.1. Plata angajamentelor forestiere-mediu și climatice

15.2. Sprijin pentru conservarea și promovarea resurselor genetice forestiere

 

România este  între  puținele  țări  europene  care  nu  alocă finanțări  pentru  nici  una  dintre  măsurile  8.2-8.6,  în  condițiile  în care România  are  una dintre  cele  mai mari  contribuții  în  PIB  ale  industriilor  bazate  pe  lemn  iar  3.5  milioane de gospodării  din  România  se încălzesc  cu  lemn  de  foc. O  hartă  cu  țările  care  susțin  financiar  investiții  în tehnologii  forestiere, mobilizarea  și  prelucrara  resurselor  de lemn este  edificatoare.  Practic  cvasitotalitatea  țărilor  europene  susțin aceste  investiții.

 

Situația  este  identică în ceea ce priveşte  măsurile   de  susținere  a implementării   rețelei  europene  de  arii  protejate  Natura  2000,  majoritatea  țărilor  europene  având  măsuri  de  sprijin financiar !  Paradoxal, România  ratează  oportunitatea  de finanțare  din fonduri  europene  a rețelei  de  arii  protejate și  alege  să  sprijine din fonduri  naționale,  de la  bugetul  de stat,  măsuri  compensatorii  pentru  pădurile incluse  în arii  protejate  în categoriile  funcționale  T1  și  T2, deși  acestea  se  suprapun  într-o măsură foarte mare  pe  rețeaua  europeană  Natura 2000 !

 

Aducem aminte autorităţilor că România este într-o procedură de infringement pentru nerespectarea obligaţiilor în ceea ce priveşte reţeaua Natura 2000 [numărul cazului este INFR(2020)2033]. La 12 februarie 2020, Comisia Europeană a trimis o scrisoare de punere în întârziere României, iar ulterior, la la 2 iulie 2020, Comisia Europeană a solicitat României din nou să ia măsurile necesare pentru a-și proteja și a-și gestiona rețelele Natura 2000, îndemnând insistent România să combată exploatarea forestieră ilegală și să protejeze mai bine pădurile aflate pe siturile Natura 2000 de pe teritoriul său.

 

Comisia Europeană a arătat în răspunsul la întrebarea nr. 53 din documentul „Natura 2000 şi pădurile” (document disponibil la linkul https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/Final%20Guide%20N2000%20%20Forests%20Part%20I-II-Annexes_ro.pdf): „întrucât beneficiile punerii în aplicare a anumitor măsuri de conservare revin societății în ansamblu, AR FI NEDREPT ca respectivele costuri pentru punerea în aplicare a măsurilor, fie ele costuri directe sau pierderi de venituri legitime, să fie suportate de proprietarii/administratorii de păduri. Statele membre pot avea propriile norme pentru abordarea acestei chestiuni, însă, în multe cazuri, acestea sprijină proprietarii și administratorii de păduri care doresc să promoveze o formă de gestionare ce presupune costuri suplimentare sau pierderi de venit. Există resurse financiare disponibile pentru a acoperi astfel de costuri, de exemplu din fondurile UE, în special FEADR.” Întrebarea pentur care s-a consemnat răspunsul de mai sus a fost „Costurile suplimentare sau pierderile de venituri ar trebui să fie suportate doar de proprietarii/administratorii de păduri?”. Şi răspunsul la întrebarea nr. 54 din acelaşi document este relevant: „dacă se impun anumite restricții sau obligații privind gestionarea pădurilor care a fost tradițională într-o anumită zonă, determinând o pierdere de venituri sau costuri suplimentare, se recomandă despăgubirea corespunzătoare a proprietarilor de păduri în cauză.”

 

Planul Naţional Strategic este o ocazie unică de a finanţa costurile directe şi pierderile de venituri legitime ale proprietarilor de păduri peste ale căror proprietăţi s-au suprapus siturile Natura 2000 – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ignoră recomandările Comisiei Europene şi pune în corzi România în procesul de infringement.

 

Pe  lângă  masurile  de  investiții, Uniunea  Europeană  impune   ca    pilonul  I  al  Planului  Național Strategic  să  includă  o componentă  de  eco-scheme, iar  din Pilonul  II  35 %  din alocarea  financiară  să  fie  direcționată  către  măsuri  de mediu  și  climă !  În  lumina  acestor  recomandări,  România  propune alocarea  a 2.49 miliarde  euro în  eco-scheme pe  Pilonul  I  și  2.58  miliarde  euro  pentru  măsuri  de  mediu  și  climă    în  Pilonul  II.

 

Paradoxal, deși  în mod  evident  pădurile  sunt ecosistemele  care  asigură  protecția  biodiversității  și  funcțiile  atât  de  prețuite  astăzi  de  protecție  climatică,  99,4% din  finanțările destinate  mediului  si  climei   din Planul  Național   Strategic  merg  către  activitățile  agricole!  Vorbim  de 5  miliarde  de euro  pe  măsuri  de mediu  și  climă  în total  PNS,  către  domeniul  pădurilor  merge 0.6  %  din total  PNS !

 

Curtea  de  Conturi  Europeană, într-un  raport de  evaluare  a măsurilor  de mediu  și  climă  din  Planurile Naționale  Strategice (document disponibil la linkul https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR21_16/SR_CAP-and-Climate_RO.pdf)   arată  că : „Majoritatea măsurilor de atenuare sprijinite de PAC au un potențial scăzut de atenuare a schimbărilor climatice. ” Este  exact  ce face  România:  alocă  5  miliarde  de  euro  pe măsuri  de  mediu  și  climă,  cu  impact  real  minim, așa  cum este  cea legată  de bunăstarea  animalelor.  Între  cele  mai  eficiente  măsuri , cu  impact  maxim,  ce pot  fi  sprijinite,  Curtea  de  Conturi  subliniază  măsurile  de împădurire  și susținerea  sistemelor  silvo-pastorale  de  utilizare  a terenurilor.  Este exact  ceea  ce  nu  face  România  în  propunerile  de măsuri  în  Planul  Național Strategic.

 

În  analiza  SWOT  și  analiza nevoilor  pentru  sectorul  forestier,  documente  transmise către  Minsterul  Agriculturii  și  Dezvoltării  Rurale de  către organizațiile  din sectorul  forestier,  s-a  arătat:

• 30% din pădurile  României  au  un grad  de accesibilitate  foarte  redus  datorită  lipsei  drumurilor  forestiere, în  aceste  zone  lemnul  putrezește  în  păduri și   se  execută  puțin din lucrările  de îngrijire  a pădurilor!
• România are    un specific  național  prin dependența  a 3.5  milioane  de  gospodării  de resursa  de lemn  de foc, care  crează  un necesar  ridicat  de resursă de  lemn și un deficit  în  piață!
• Combaterea tăierilor  ilegale  nu  se poate face  fără  o  asigurare  concomitentă  legală  a  necesarului  de resursă, asigurare  legală  a resursei  care  nu  se poate  face fără  investiții  în accesibilizarea  fondului  forestier  și  în tehnologii  de  exploatare cu impact  redus  asupra mediului !
• România are  un patrimoniu  unic  de  biodiversitate,  protecția  acestui  patrimoniu  nu  se poate  transfera  prin restricții  către  proprietarii de păduri,  fără  angajamente  susținute  prin măsuri  compensatorii, măsuri  obligatorii  prin legislație  europeană  și națională în  virtutea  respectării  dreptului  de  proprietate!
• România are  peste  000  de  hectare  de  pășuni  împădurite!  Este  absurd să  cheltuim  prin PNRR  11.000  euro/ha  pentru  a crea  un hectar  de pădure  prin  plantații,  600 milioane euro  pentru  a crea  56.000  ha  pădure  și  concomitent  prin Planul  Național  Strategic  să  plătim  subvenții  pentru  fermieri  pentru  a curăța  pășunile  de vegetația  forestieră  care  se instalează  natural !  Susținerea  sistemelor  silvo-pastorale  este  o măsura  ce  se impune conform  oricărei  logici  economice  și  de mediu !

 

Ca  viziune privind  efectul  climatic, mai  ales  pe  bilanțul  emisiilor  de carbon, pădurile  sunt  comparate cu  un uriaș  rezervor  de carbon datorită  efectului  de fixare  a carbonului în stocul  de lemn  din păduri. Pădurile  sunt  asemenea  unui uriaș  rezervor,  așa  cum  sunt  bazinele  de  acumulare în cadrul  sistemelor  hidrotehnice.  Asemenea  apei  din ploi, pădurile sunt  resurse    naturale, regenerabile.  Asemenea  bazinelor  hidrotehnice,  capacitatea  de înmagazinare de carbon  a pădurilor    este  limitată  la nivelul unor  rezerve  optime.  Peste  aceste  nivele,  dacă nu  este  recoltată,  creșterea  naturală  a pădurii  se pierde  prin uscare, eliminare  și  descompunerea  lemnului,  așa  cum  se întâmplă  în pădurile  virgine.  Creșterea  naturală  a pădurilor  este  asemănătoare  potențialului  hidroenergetic:  le  putem  acumula  în rezervoare, dar  dacă  nu  le  folosim,  se pierd ! Sunt  resurse  regenerabile,  dacă  nu  le  folosim,  se irosesc.  Printr-o  gospodărire  sustenabilă  a pădurilor, putem conserva și  biodiversitatea  și  concomitent  să  folosim resursa  regenerabilă  de lemn pentru  societate,  cu impact  de  mediu  pozitiv  inclusiv prin substituirea  altor  materiale  cu  amprentă  de carbon mai  mare !

 

Măsurile  identificate și  propuse de Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva pentru  finanțare  în  Planul Național  Strategic, în cadrul  procesului  consultativ derulat  cu  Ministerul  Agriculturii  și Dezvoltării  Rurale, includ:

• Susținerea sistemelor  silvo-pastorale  de gestionare  a terenurilor,  pentru  includerea  într-un regim  de gestionare  durabilă  a celor  500 000  ha  de pășuni  împădurire.
• Măsură de   susținere  a  implementării  rețelei  de  arii  protejate  Natura
• Măsură de investiții  în accesibilizarea  fondului  forestier și  tehnologie  de exploatare  prietenoasă  cu
• Angajamente voluntare  pentru  susținerea  efectului  climatic  și  de conservare  a biodiversității.
• Măsuri de susținere  a rezilieței  pădurilor  la  schimbările climatice, prin efectuarea  lucrărilor  de îngrijire  și  refacerea  arboreteelor  afectate  de calamități.
• Susținerea extinderii suprafeței pădurilor  și înființarea  de perdele

 

Solicităm  Ministerului Agriculturii  și  Dezvoltării  Rurale  dezbatarea  acestor  propuneri  în cadrul grupului  tematic  Silvicultură   și  apoi  cu  grupurile  extinse  consultative  pe  linie  de Mediu  si  Climă, Ecoscheme,  Investiții,  Activități  Non-Agricole,  în cadrul  procesului  consultativ  de  elaborare  a Planului  Național  Strategic.