Ministrul Chesnoiu de la Agricultură combate schimbările climatice cu porcul şi găina

Pădurile sunt batjocorite prin finanţarea din Planul Naţional Strategic 2023 – 2027

 

 

 

Decât să ai un arbore, mai bine să ai o găină…

 

Decât să ai câţiva copaci, mai bine să ai un porc…

 

Decât să ai un hectar de pădure, mai bine să ai o vacă…

 

Sunt „principiile” puse în aplicare de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu. Şi, ca urmare, în anii 2023 – 2027, din fondurile UE de aproape 16 miliarde Euro, o găină, un porc şi o vacă vor primi finanţări de zeci şi sute de ori mai mari decât un arbore, un pâlc de copaci sau un hectar de pădure. Totul din bani care sunt destinaţi pentru „mediu şi climă”.

 

Ca urmare a acestei abordări iresponsabile faţă de păduri, Federația  Proprietarilor  de  Păduri  și Pășuni din România reia de luni, 21 februarie 2022,  acțiunile  de protest  prin pichetarea   zilnică  a  Ministerului  Agriculturii  și  Dezvoltării  Rurale.

 

La protestul din 7 februarie 2022, ministrul Adrian-Ionuţ Chesnoiu a acuzat arogant proprietarii de păduri că prezintă „calcule făcute pe trotuar” şi i-a invitat la un dialog după ce se va întoarce de la Guvern, unde avea de rezolvat câteva treburi foarte importante (era ziua prim-ministrului Nicolae Ciucă). Am fost invitaţi „să facem calcule înăuntru”, însă ministrul Chesnoiu şi-a demonstrat seriozitatea: a rămas la Guvern şi nu s-a mai întors la întâlnirea promisă… (a se vedea acest clip al primului protest https://youtu.be/J1oSjU6D_r0)

 

Totuşi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în urma protestului, a dublat nimicul: a crescut finanaţarea pădurilor de la 0,6% la 1%!

 

Evidenţiem, după ce am reanalizat tot Planul Naţional Strategic (varianta din 14 februarie 2022), „calculele făcute din satelit” de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: prioritizările făcute se potrivesc ca nuca în perete cu nevoile pădurilor din România.

 

Din banii pentru „mediu şi climă” 736.250.000 Euro se vor cheltui pentru bunăstarea animalelor (porc şi pasăre). Pentru toate pădurile României sunt prevăzuţi 87.826.166 Euro. Aşadar, porcii şi găinile din România vor primi de 8 ori mai mulţi bani decât cele 6,427 milioane hectare de terenuri forestiere.

 

 

Evident, aceşti bani din exemplul de mai sus nu vor ajunge la ţăranul român, pentru dezvoltarea zonei rurale, ci la marii fermieri. Şi astfel ajungem la marea problemă a lobby-ului care a determinat o astfel de împărţire a fondurilor europene: 99,4 % pentru agricultură şi 0,6% (ZERO,6%) pentru păduri (0,4% din fondurile pentru păduri sunt destinate … firmelor de exploatare).

 

 

Academia Română, mass-media, fermierii români atrag atenţia de ani de zile că zeci de procente din terenurile agricole ale României au ajuns în proprietatea unor societăţi cu capital străin – practic fondurile europene destinate românilor ajung în realitate şi în cele din urmă, în buzunarele unor cetăţeni străini.

 

 

Terenurile forestiere sunt, încă, majoritar, în proprietatea românilor: de exemplu peste 2.600 de comunităţi istorice de proprietari, care fac parte potrivit legii din tezaurul istoric al României, deţin peste 800.000 hectare de păduri. Este adevărat însă că se lucrează intens la proiecte de legi care să permită vânzarea acestor proprietăţi, iar totul este coroborat cu un atac concentrat asupra proprietăţii forestiere private şi publice: pe de o parte restricţii şi cheltuieli de administrare tot mai mari, pe de altă parte finanţare zero, pentru a fi adus proprietarul de pădure la faliment şi constrâns să vândă totul pentru scăpa de această „povară”: pădurea proprietate privată.

 

 

Suntem convinşi că după ce se va schimba actuala structură a proprietăţii forestiere, politicienii noştri vor reuşi atunci să finanţeze în mod adecvat pădurile – beneficiarii, evident, nu vor fi însă românii.

 

 

În acest raport al Curţii de Conturi Europene, întocmit în urma unui audit condus de românul Viorel Ştefan, s-a constatat că suma de 100 de miliarde de euro din fondurile Planului de Acţiune Comună (PAC) alocată în perioada 2014-2020 acțiunilor climatice a avut potențial scăzut de atenuare a schimbărilor climatice.

 

 

Ca urmare a acestei concluzii, Curtea de Conturi a dispus Comisiei Europene:

 

1. să invite statele membre să stabilească o țintă pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul lor agricol;

 

1. să evalueze planurile strategice PAC ale statelor membre pentru a limita riscul ca schemele din cadrul PAC să crească sau să mențină nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de agricultură;

 

1. să se asigure că PAC oferă stimulente eficace pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de creșterea animalelor și de îngrășăminte, stimulente care să contribuie la atingerea obiectivelor UE în materie de climă.

 

 

Ministrul Adrian-Ionuţ Chesnoiu a răspuns acestor deziderate cu 0,6% finanţare pentru pădurile României!

 

 

Amintim autorităţilor române că în 1997, UE a semnat Protocolul de la Kyoto, angajându-se astfel să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % până în 2020, în raport cu nivelul de referință al emisiilor din 1990. În 2015, UE a devenit parte la Acordul de la Paris, ceea ce a antrenat ambiții mai mari în materie de reducere a emisiilor. Actualul cadru de politică al UE vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40 % până în 2030. Comisia a propus majorarea acestui obiectiv la 55 % și atingerea unui nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050!

 

 

Nu poţi să atingi aceste obiective finanţând exclusiv găinile, oile, porcii şi vacile şi abandonând zona forestieră, cea care înmagazinează cel mai mult carbonul! Domeniul  pădurilor  și al industriilor  bazate  pe  resursa  biologică, naturală, regenerabilă  de lemn  are  un potențial  unic  de  a susține  creșterea  economică  concomitent  cu  atingerea  obiectivelor  pe  linie  de mediu  și  climă.

 

 

Din acest studiu al Uniunii  Europene  privind  măsurile  pentru  domeniul  forestier implementate  de  statele  membre în  exercițiul  financiar  2014-2021 rezultă că 44   de  state  și  regiuni  ale  Uniunii  Europene –  Spania, Franța,  Germania  aplică  la nivel  de  regiune – au alocat peste 5 % din finanțările disponibile ale Planurilor de Dezvoltare Rurală pentru  domeniul  pădurilor!

 

 

Conform studiului citat în paragraful anterior, 42% din suprafaţa siturilor Natura 2000 în România este reprezentată de păduri, 33% din pădurile României fiind astfel incluse în Siturile Natura 2000.

 

 

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România solicită măsuri de  susținere  a implementării  rețelei europene de arii protejate Natura 2000, pentru care majoritatea  țărilor europene au  măsuri  de  sprijin financiar !  Vrem biodiversitate, vrem Situri Natura 2000 – însă aceste deziderate nu trebuie să fie o povară financiară pusă doar în spatele şi buzunarele proprietarilor de păduri!

 

 

 

Măsurile  identificate și  propuse de Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva pentru  finanțare  în  Planul Național  Strategic, în cadrul  procesului  consultativ derulat  cu  Ministerul  Agriculturii  și Dezvoltării  Rurale, includ:

• susținerea sistemelor  silvo-pastorale  de gestionare  a terenurilor,  pentru  includerea  într-un regim  de gestionare  durabilă  a celor  000  ha  de pășuni  împădurite.
• măsură de   susținere  a  implementării  rețelei  de  arii  protejate  Natura
• măsură de investiții  în accesibilizarea  fondului  forestier și  tehnologie  de exploatare  prietenoasă  cu  mediul (fişa actuală a măsurii îi exclude de la finanţare pe proprietarii de păduri).
• angajamente voluntare  pentru  susținerea  efectului  climatic  și  de conservare  a biodiversității.
• măsuri de susținere  a rezilieței  pădurilor  la  schimbările climatice, prin efectuarea  lucrărilor  de îngrijire  și  refacerea  arboreteelor  afectate  de calamități.
• susținerea extinderii suprafeței pădurilor  și înființarea  de perdele

 

 

Ne întrebăm, retoric, ce ar dori Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să facă proprietarii de păduri: să vândă pădurile şi să cumpere găini, porci şi vaci? Precum odinioară indigenii din Americi îşi vindeau comorile pe clopoţei, oglinizi şi mărgele de sticlă? Să tăiem vegetaţia forestieră de pe cele 500.000 hectare de fâneţe împădurite natural, ca să obţinem subvenţii de la APIA?

 

 

Nu! Mergem din nou în faţa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la un protest autorizat!

 

 

Să schimbăm ideea ministrului că, decât să fii proprietar de pădure în România, e mai bine să fii un porc sau un bou! Că doar aşa te finanţează Chesnoiu!