Oprim exporturile de cherestea sau taierile ilegale?

ŢARA ARDE CU TĂIERILE ILEGALE, IAR GUVERNUL ŞI SENATUL SE PIAPTĂNĂ CU EXPORTURILE

 

Către, PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR

referitor la PL-x nr. 477/2015

Stimaţi Parlamentari,

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – NOSTRA SILVA, cu sediul în str. Calea lui Traian, nr. 816, Călimăneşti, judeţul Vâlcea, cod fiscal 29759689, înregistrată sub nr. 1/2012 în Registrul Federaţiilor de pe lângă Tribunalul Vâlcea, email contact@nostrasilva.ro cu respect vă rugăm să votaţi RESPINGEREA PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND STABILIREA UNOR MĂSURI TEMPORARE PENTRU MONITORIZAREA EXPORTURILOR ŞI A LIVRĂRILOR INTRA-COMUNITARE DE MATERIALE LEMNOASE

O să punctăm câteva idei:

1. licenţierea este inutilă pentru evidenţa statistică. Pentru export există foarte bine pus la punct sistemul de DECLARAŢII VAMALE DE EXPORT, bine integrat statistic prin codurile vamale. Pentru livrările intracomunitare, există raportările către Intrastat şi Declaraţia 390, care de asemenea acoperă statistic livrările, pe coduri vamale;
2. pentru controlul provenienţei (tăieri ilegale), licenţierea este de asemenea inutilă, verificarea se bazează tot pe avizele de însoţire cu regim special.

Sunt câteva “idei” în actul normativ care fac reglementarea total inaplicabilă şi contraproductivă:

1. a) art.5. . “Se suspendă exporturile şi livrările intracomunitare de materiale lemoase, până la obţinerea de către solicitanţi a Licenţei, în condiţiile prezentei legi”.
   

   Efectul practic al acestui text: oprirea totală a livrărilor (exporturi şi intracomunitare)  până la apariţia normelor metodologice de aplicare, adică 45 de zile. Este o modalitate de oprire a exporturilor cu efect imediat, care va conduce la blocajul total al acestei ramuri economice. Vor fi afectate grav contractele în derulare, cu efecte de pierdere  a pieţelor, cu o imagine de ţară impredictibilă, cu un risc economic ridicat de investiţii, etc.

2. b) art.2 “Licenta se va emite pentru fiecare operatiune de export sau de livrare intra-comunitara”.
   

   Urmările concrete: textul de lege va fi imposibil de aplicat. Nu poţi să emiţi avizul de însoţire (prevazut de art. 2) şi apoi să te duci după licentă: pur şi simplu expiră avizul şi nu ai reuşit să obţii licenţa.

Am încercat să găsim soluţii pentru a face acest act normativ să fie funcţional. Primul amendament evident:

prin normele de aplicare se va stabili de la ce dată livrările vor fi însoţite de licenţe (de menţionat că trebuie incluse şi vămile în protocol, ele vor trebui să controleze licenţele).

În continuare, legat de licenţele propriu-zise, pot fi două abordări:

1. A. licenţe pe fiecare livrare, aşa cum prevede acum proiectul, în baza avizului de însoţire.
   

   Acest sistem este extrem de greu, aproape imposibil de aplicat. În acest caz licenţele ar trebui emise electronic, în baza avizului de însoţire. Acest sistem ar fi o dublare inutilă a avizului de insotire. Ar fi foarte uşor să fie instruite vămile, inclusiv pentru livrarile intracomunitare, să controleze avizul şi să VALIDEZE codul unic, asa cum prevede HG 470/2014.  În această situaţie fiecare aviz este controlat automat, ieşirea din ţară este validată, numai cu avize verificate.  Sigur că în baza avizului se mai poate emite o licenţă cu aceleaşi date, dar  ar fi o dublare a sistemului care nu ar aduce nimic în plus. Nu  este usor de implementat. O soluţie simplă: un delegat de la ITRSV-uri poate sta în punctele de vamă şi poate verifica/valida toate ieşirile de masă lemnoasă. Nu sunt mai mult de 20 de puncte vamale intracomunitare.

2. B. licenţe pe cantităţi mari, pe baza declaraţiilor de provenienţă ale firmelor.
   

   Sunt firme de prelucrare care ar avea licenţă de zeci de mii mc /lună.  La ieşirea din ţară, vămile ar controla pe lângă aviz şi licenţa de export.  Licenţa se operează cu fiecare livrare. Este un sistem complicat. Practic tot avizul este cel care contează. Licenţa nu are avea nicio legătură cu stoparea tăierilor ilegale.

Concluziile noastre

1. dacă nu vorbim nici de contigentare (limitare a exporturilor), nici de preţuri minime, licenţa doar în scop statistic nu are sens.
2. validarea în vămi a Codului Unic SUMAL – prin Radarul Padurilor – este soluţia care a fost gândită în HG 470/2014 pentru controlul provenienţei lemnului. Dacă această validare se face în vamă, atunci avem în timp real statistica masei lemnoase  exportate şi a livrărilor intracomunitare. Cităm din prevederile HG 470/2014:
   

   “(…) reprezentantul biroului vamal având obligaţia ca la sosirea transportului să verifice valabilitatea codului online înscris în avizul de însoţire a materialelor lemnoase şi să consemneze pe acesta, prin certificare cu nume, semnătură şi ştampilă, atât data şi ora verificării valabilităţii codului unic online, cât şi data şi ora acordării liberului de vamă”

3. din punct de vedere practice, o instruire a tuturor birourilor vamale, inclusiv a celor din vămile intracomunitare, în sensul de a verifica toate codurile unice, este singura masură care se justifică. O delegare a acestei atribuţii către ITRSV-uri ar fi foarte bună.

Acest act normativ a avut scopul de a opri livrările intracomunitare, chiar dacă pentru o perioada limitată (45  de zile), complementar măsurii de oprire a exporturilor. Oprirea exporturilor de cherestea este o greşeală economică uriaşă. Piedicile birocratice printr-un sistem de licenţiere greoi nu fac decât să scadă competitivitatea acestei activităţi economice, cu efect indirect în creşterea exportului de buştean. România exportă puţin buştean (sub 300.000 mc anual, din 10 milioane mc buştean în piaţă), tocmai pentru că prelucrarea lemnului este performantă, PREŢURILE  buşteanului sunt mari, şi astfel este descurajat exportul de buştean. Ţări precum Franţa şi Germania au pierdut în ultimii 3-4 ani peste 500.000 mc în producţia şi exportul de cherestea. Asta  nu a însemnat că s-a tăiat mai puţin din păduri. A crescut volumul de buştean exportat din Franţa şi Germania către China la 1 milion mc bustean anual! Nu o să putem opri livrările intracomunitare de buştean decât temporar (2-3 luni de zile, ca  măsură excepţională). Atunci, pe căi puţin ocolite, exportul  nu va putea fi oprit nici către China (doar hârtiile vor circula prin altă ţară europeană)!

Evaluarea noastră

1. trebuie să susţinem prelucrarea lemnului către produse cu valoare ridicată cât mai mare;
2. reducerea exporturilor de buştean şi cherestea se va putea face practic doar gradual, prin această susţinere a prelucrării locale. Din acest punct de vedere hotărârea de guvern cu privire la valorificarea masei lemnoase, act subsecvent Codului silvic, este foarte importantă;
3. nu trebuie să împovăram  prelucrarea lemnului cu birocraţie (oricum este destulă). Lipsa de competitivitate va conduce la export de buştean!
4. trebuie să operaţionalizăm SUMAL în laturile sale statistice/sistem informatic integrat FMIMS/ validare cod unic în vămi dacă vrem să facem ceva pentru combaterea tăierile ilegale şi pentru a controla exploatarea legală a pădurilor.

CONCLUZII

1. acest proiect de lege NU ARE NICIUN EFECT ASUPRA TĂIERILOR ILEGALE motiv pentru care TREBUIE RESPINS;
2. vă rugăm să determinaţi Guvernul României şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să adopte în regim de urgenţă legislaţia subsecventă Codului Silvic [din 19 acte normative (hotărâri de govern şi ordine de ministru) nu a fost pus în dezbatere publică niciunul];
3. măsurile care se impun trebuie să fie legate de:
   1. aplicarea CODULUI SILVIC;
   2. eliminarea corupţiei din sistem (REFORMAREA ROMSILVA), eliminarea politizării structurilor silvice;
   3. armonizarea dezideratelor ecologice cu cele de producţie ale păduri, de echilibru a unui sistem vital pentru multe comunităţi locale.
4. PRIORITATEA NAŢIONALĂ: dezvoltarea sistemului informaţional integrat, din care este funcţională doar componenta SUMAL-Radarul Pădurilor (din anul 2008 avem toate datele pe un server, dar Guvernul României nu adună o coloană de cifre pentru a avea statistica exportului de masa lemnoasă, dar şi o statistică în timp real a masei lemnoase exploatate, transportate şi prelucrate în România…).
   Din ce motiv? Raspunsul il asteptam de la domniile voastre.

FEDERAŢIA PROPRIETARILOR DE PĂDURI ŞI PĂŞUNI DIN ROMÂNIA – NOSTRA SILVA

• 

  Bogdan Ioan Tudor Todoran

  Presedinte 004 0743 553 569, bogdan@nostrasilva.ro

• 

  Istvan Töke

  Presedinte executiv 004 0744 372 595, istvan@nostrasilva.ro

• 

  Catalin Constantin Tobescu

  Vicepresedinte 004 0758 979 531, catalin@nostrasilva.ro