Jefuirea ultimei păduri seculare
Cea mai mare fabrică de cherestea din Austria, drepturi funciare și corupția din România
Lemnul ultimelor păduri seculare ale Europei este tăiat ilegal și distribuit apoi sub formă de combustibil bio și cherestea de către cele mai mari companii procesatoare de lemn ale Europei .[1] România, țara est-europeană pe suprafața căreia se găsesc 2/3 din ultimele păduri seculare ale Europei,[2] în care își au adăpost cele mai numeroase populații de lupi, urși și râși de pe continent, este în prezent victima companiilor străine care profită de resursele ei de lemn.[3] Dintre acestea, o companie austriacă de procesare a lemnului denumită Holzindustrie Schweighofer a profitat mai mult decât celelalte, iar la ora actuală procesează în jur de 40% din producția totală anuală de lemn de esență moale a țării[4] inclusiv cantități semnificative de lemn tăiat ilegal. Schweighofer comercializează peleți, brichete și cherestea sunt vândute în aproape toate statele Uniunii Europene, mai precis în 21 dintre ele.[5] [6] Clienții lor includ cele mai mari companii producătoare de biomasă ale Europei, precum firmele Genol și Drauholz și câteva din cele mai mari lanțuri de magazine de tip DIY ( ”Do-It-Yourself”) de pe continent, ca de exemplu Hornbach (Germania), Baumax (Austria/Germania) și Bricostore (deținut de retailerul britanic Kingfisher) (Grafic XX, p. XX).[7]
Acest raport al Agenției de Investigații de Mediu (EIA) urmărește fenomenul tăierilor de lemn ilegale din România pe o perioadă de doi ani. Rezultatele arată că în ultimii 10 ani Schweighofer a reprezentat cel mai mare exploatator de lemn tăiat ilegal. Schweighofer este cel mai mare cumpărător de masă lemnoasă din România și după cum demonstrează acest raport, îi lipsesc măsurile eficiente de evitare a preluării lemnului tăiat ilegal. O investigație făcută sub acoperire a arătat că unul dintre oficialii austrieci ai companiei Schweighofer, care a avut rolul cel mai important în deschiderea fabricilor în România, a acceptat în mod deschis să preia lemn tăiat ilegal, fiind dispus să ofere bonusuri furnizorilor de lemn tăiat ilegal. În majoritatea cazurilor descoperite de reprezentanții EIA pe teren, persoanele care se ocupau de tăieri de lemn ilegale au vândut lemnul către fabricile Schweighofer. Prin intermediul unor studii de caz desfășurate pe parcursul ultimilor 10 ani, acest raport conține exemple clare că a achiziționat lemn tăiat ilegal și arată consecințele asupra pădurilor și rezervațiilor naturale din România.
În continuare, acest raport identifică cei mai mari cumpărători europeni recenți, printre care se numără unele dintre cele mai mari lanțuri de magazine de combustibil bio și de tip DIY, într-o perioadă în care o nouă lege europeană care stipulează interzicerea comerțului cu lemn tăiat ilegal (Regulamentul Uniunii Europene privind exploatarea lemnului – EUTR), începe să fie implementată în statele membre.[8]
Schweighofer a amenințat că dă în judecată Guvernul României dacă nu slăbește implementarea proceselor de reformă la nivel de strategie forestieră națională care ar putea pune în pericol modelul lor lacom de a face afaceri cu lemn.[9] Societatea civilă din România și o serie de politicieni și-au exprimat indignarea, iar procurorii au început să cerceteze compania.[10]
Schweighofer se găsește acum în situația de a se confrunta cu consecințele legii în România, iar clienții companiei de pe întregul continent trebuie să recunoască faptul că printre achizițiile lor se găsește și lemn tăiat ilegal, fapt ce contribuie la distrugerea ultimelor păduri seculare ale Europei.
Atât membrii Guvernului, cât și reprezentanții presei, precum și activiștii de mediu au recunoscut faptul că de mai bine de 10 ani, tăierile ilegale masive reprezintă o problemă majoră. Într-un studiouaxat doar pe anumite metode de tăiere ilegală, s-a estimat că între 1990 și 2011, o cantitate de 80 de milioane de m3 de lemn a fost tăiată în România – ceea ce reprezintă 24% din volumul total de lemn tăiat în această perioadă – în valoare de cel puțin 5 miliarde de Euro.[11] Chiar și această cifră este una estimativă, întrucât nu reușește să acopere toate metodele de tăieri ilegale, cum ar fi tăierile de pe terenuri furate de la comunitățile locale, prin intermediul retrocedărilor ilegale care continua să aibă loc nestingherite, pe toată suprafața țării. (Cazul #1, Borsa).[12]
Tăierile ilegale și proasta administrare a pădurilor au dus la defrișări masive ale unor păduri intacte. O analiză a informațiilor primite prin satelit arată că între anii 2000 și 2011, România a pierdut 280.000 de hectare de pădure.[13] Aproape jumătate din pădurea pierdută este localizată în rezervațiile naturale și în alte zone protejate.[14]
Investigația făcută de EIA scoate la iveală numeroasele forme de tăieri ilegale care au loc peste tot în sectorul silvic din România. (Vezi Sidebar, p.XX: Tipuri de tăieri ilegale, cunoscute în România). Printre cele mai comune încălcări ale regulamentului de recoltare a masei lemnoase se numără: depășirea limitelor permise de tăiere, defrișării ilegale, precum și desele abuzuri făcute din cauza unor așa-zise permise de ”curățire”, în baza cărora se pot tăia copacii bolnavi sau pe cei distruși în urma furtunilor. Începând cu 1990 retrocedările pădurilor care fuseseră confiscate de guvernul communist în 1948 au fost și ele umbrite de multe nereguli. Guvernul român apreciază că cel puțin 20% din pădurile publice destinate retrocedărilor către proprietarii inițiali, au fost achiziționate în mod ilegal de alte persoane, ceea ce a dus la privarea de drepturi, pe scară largă, a adevăraților proprietari și la defrișări masive ale zonelor de pădure obținute ilegal.[15] În cele mai multe dintre cazuri, grupări criminale organizate incluzând oficiali guvernamentali și politicieni au orechestrat aceste restituiri folosindu-se de documente false și de mită.[16] Analizând numeroasele forme de tăieri ilegale confirmate de Guvernul român, de ONG-uri locale, precum și de investigația întreprinsă de EIA, aceasta apreciază că cel puțin 50% din toată masa lemnoasă tăiată în România provine din surse ilegale. (Vezi Secțiunea 1.1). În majoritatea cazurilor de tăieri ilegale investigate de EIA, compania austriacă Schweighofer a apărut drept destinatara lemnului tăiat ilegal. (Vezi Partea a3a: Studii de caz). Timp de mai bine de 10 ani, Schweighofer și-a mințit clienții în ce privește modalitățile de achiziționare a lemnului din România, în ciuda faptului că beneficiază de aproximativ 40% din cantitatea de masă lemnoasă a țării și în ciuda faptului că recunoaște faptul că sectorul silvic național are un factor de risc ridicat. Compania susține că pădurile ei au certificate FSC (Forest Stewardship Council), că tot lemnul achiziționat provine de la surse cu certificare PEFC (Programul pentru recunoașterea certificărilor forestiere) și că refuză lemnul care a fost tăiat din rezervațiile naturale.[17] În realitate, mai puțin de 2% din lemnul achiziționat provine din pădurile proprii, cu certificare FSC, restul fiind provenind de la peste 1.000 de firme furnizoare; multe dintre aceastea au fost urmărite în justiție sau sunt în acest moment investigate pentru tăieri ilegale.[18] Așa-zisa certificare PEFC prin care Schweighofer pretinde că oferă ”garanții” în ce privește legalitatea surselor, nu face deloc asta: aceasta pretinde doar exostența unei documentații care să ”indice” legalitatea, în ciuda numeroaselor fraude la capitolul documente din sectorul silvic din România.[19] Numeroasele cazuri exemplificate în acest raport de lemn tăiat ilegal care a fost recepționat de Schweighofer ilustrează punctele slabe ale sistemului de coduri de conduită (CoC) cu certificare PEFC în sectorul silvic cu risc ridicat din România. (Vezi Partea a2a: Studii de caz). Deși Schweighofer a pretins, mai ales în ultimii doi ani, că refuză să achiziționeze lemn din rezervațiile natural, echipa EIA a descoperit faptul că firma austriacă a acceptat cu bună știință lemn din rezervații natural, cel puțin până în primele luni ale anului 2015.[20] Un reprezentant al companiei a recunoscut acest lucru într-o discuție cu un activist de mediu care a depistat un camion cu copaci tăiați dintr-o rezervație natural care a ajuns la poarta uneia dintre fabricile Schweighofer; activistul a fost ulterior bătut de către agenții de pază ai companiei și atacat cu spray lacrimogen.[21]
Investigatorii EIA aflați sub acoperire s-au întâlnit cu doi dintre cei mai importanți directori de achiziție din cadrul companiei Schweighofer în două ocazii diferite și le-au spus acestora că ei au un contract cu o asociație locală de proprietari de păduri care le-a dat lor dreptul să taie o anumită cantitate de masî lemnoasă anual, dar că ei (investigatorii) intenționează să taie de două ori mai mult. În ambele întâlniri, oficialii Schweighofer au afirmat clar cî vor accepta lemnul, explicând în continuare politica de acordare a bonusurilor – echivalentul a aproximativ 8 Euro în plus, pentru fiecare mc la orice transport de masî șemnoasă ce depășește cantitatea agreată prin contract.
În luna aprilie 2015, EIA a făcut publice înregistrările audio și video ale acestor întâlniri.[22]
Ca reacție la rapoartele făcute de EIA și la informațiile apărute în presă, în luna mai 2015 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a ordonat inspectarea fabricilor Schweighofer din Sebeș și din Rădăuți și de asemeni controlarea furnizorilor din mai multe regiuni ale țării.[23]
În cadrul controlului guvernamental întreprins la fabrica de la Sebeș au fost verificate câteva sute de contracte de furnizori dintr-un număr de peste zece mii de astfel de contracte și s-au comparat documentele de transport (avizele) pentru transporturile de lemn către Sebeș cu avizele de punere în valoare(APV-uri).[24] În acest subset de contracte, controlul guvernamental a găsit dovezi ce atestă că 27 de furnizori, numai dintr-un singur județ (Maramureș) a făcut livrări de peste 165.000 m3 de masă lemnoasă tăiată illegal către fabrica Schweighofer Sebeș, în perioada ianuarie 2015 – aprilie 2015.[25] În plus, raportul a consemnat un număr mare de ilegalități suplimentare, inclusiv ceea ce auditorii au descris drept crearea unor rețele ilegale în care sunt implicați reprezentanți ai instituțiilor silvice locale, firme furnizoare, precum și ”reprezentanți zonali ai fabricii Schweighofer Sebeș”, cu scopul de a da ”iluzia legalității în cayul maselor lemnoase achiziționate fără dovezi de proveniență legală.”[26]
CEO Gerald Schweighofer susține că fabricile lui resping lemnul provenit din surse ilegale..[27] Cu toate acestea, în contractele de furnizor, compania acestuia afirmă că livrările de masă lemnoasă, fără documentație legală, către Schweighofer sunt acceptate, dar cu 35 RON/m3 .[28]
Dacă aceste cantități de masă lemnoasă nu sunt predate autorităților, sau măcar verificate dacă au provenianță legală, acesta duce către un sistem contractual menit să aducă un profit suplimentar din penalizarea furnizorilor, continuând însă vânzarea la preț mic a lemnului ilegal către cumpărători.
Această ”taxă pe lemnul ilegal” este compensate, însă, cu bonusul oferit investigatorilor EIA pentru cantitățile livrate peste cele stabilite contractual, câte 8 Euro pentru fiecare mc – în felul acesta, penalizarea pe care ar avea-o de plătit furnizorii pentru livrarea de lemn fără documentele de proveniență legală, poate fi anulată prin bonusul oferit de Schweighofer pentru lemnul livrat ce depășește limitele contractuale.
Schweighofer a fost activ în România începând cu anul 2002. De atunci, Schweighofer a obținut mai multe contracte pe zece ani din partea Guvernului României prin care I se garanta companiei jumătate din întreaga cantitate de lemn de molid tăiat din pădurile publice, scutindu-I de procedura standard de licitație.[29] În ultimii 10 ani Schweighofer a devenit cel mai mare cumpărător și procesator de lemn din țară,[30] are la acest moment în România cinci fabrici de cherestea, care produc lemn fasonat, peleți și brichete, precum și cherestea stratificată și paneluri (Vezi graficul XX, unde sunt datele de bază despre fiecare fabrică: produse, cantitatea de lemn folosită și sursele.[31] Schweighofer importă din alte țări[32] (în majoritate din Ucraina)[33]din masa lemnoasă folosită în fabricile de cherestea din România.
Deși Schweighofer achiziționează aproape în totalitate masa lemnoasă din alte surse, are deseori legături financiare strânse cu acestea.[34] În multe cazuri Schweighofer își plătește direct furnizorii cu care are contracte prin care aceștia se oblige să livreze o anumită cantitate de masă lemnoasă. Dacă furnizorii nu reușesc să-și îndeplinească norma, Schweighofer îi penalizează (Vezi Cazul #3).[35] Documentele din instanță enumeră exemple în care obligațiile de livrare a lemnului depășesc cantitatea legală permisă să fie exploatată pe terenurile furnizorilor.[36]
În jur de 60% din exporturile făcute de Schweighofer către piața europeană constă din peleți și brichete,[37] panouri de molid și pin reprezintă principalele produse destinate exporturilor în țări din afara Europei (89%), urmate de cherestea stratificată(10%), panel și lambriuri (<1%).[38] În afara Europei, Japonia este cel mai mare partener, urmată de Arabia Saudtă, Kuweit și Turcia.[39]
Investigația EIA arată că Schweighofer a avut o politică de acceptare a lemnului tăiat ilegal, că a reprezentat un factor determinant în încurajarea fenomenului tăierilor ilegale în pădurile din întreaga Românie și că a mințit mai bine de zece ani în ce privește originea lemnului achiziționat .[40]
Deși nivelul ridicat al corupției și tăierilor ilegale din România este bine cunoscut de mulți ani, Schweighofer s-a promovat ca fiind o companie cu responsabilitate ecologică, încă de când și-a început activitatea aici, în 2002.[41] Acest lucru a dus la o masivă fraudare a clienților, de-a lungul timpului. Dată fiind recenta adoptare a Regulamentului Uniunii Europene privind exploatarea lemnului (EUTR) și cantitatea mare de masă lemnoasă exploatată ilegal subliniază incapacitatea Regulamentului de a combate tăierile ilegale în interiorul grabițelor Uniunii EUropene. Numeroasele transporturi de cherestea care ajung ăn toată Europa ilustează nevoia companiilor europene de a depune eforturi semnificative atunci când se aprovizionează din zone cu ridicat risc de tăieri ilegaleș chiar și atunci când lucrurile astea se aplică și unei companii austriece care atrage atenția asupar celor 400 de ani de experiență silvică pe care îi are în spate.
[1] Sursele acestui raport au reprezentat-o rapoartele de investigație internă ale EIA, fotografiile, precum și probele audio și video strânse în perioada 2013-2015.
[2] WWF Global. (15 Noiembrie 2011). “Romania ia măsuri pentru protejarea a 250.000 ha de păduri seculare.” Preluare: http://wwf.panda.org/wwf_news/?202381/Romania-takes-steps-to-protect-250000-ha-of-virgin-forests.
[3] E. v. Maanen, G.Predoiu, R,Klaver, M.Soulé,M.Popa, O.Ionescu, W.Altenburf. (2006). Veenwonden, Olanda și Brașov, România: Altenburg & Wymenga Ecological Consultants și ICAS Wildlife Unit (Institututul de cercetări și amenajări silvice Brașov).
[4] Conform declarațiilor companiei, Schweighofer a procesat în annul 2013 2.3 milioane m3 din masa lemnoasă din România. În același an s-au tăiat ilegal 5.9 millioane m3 de material lemnos, conform Institutului Național de Statistică. Astfel, fabricile Schweighofer au folosit 39% din producția de lemn a țării din anul 2013. Surse: reprezentanții Schweighofer re [Conferința de presă]. (1 Aprilie 2015). București. Preluare: https://www.youtube.com/watch?v=YVUMT68Uz5U.; Institutului Național de Statistică (INS). (2013). Preluare din: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/silvicultura/vol_lemn2013r.pdf
[5] Ibid.
[6] Conform analizei făcute de EIA asupra raportului anual fiscal pe anul 2014.
[7] Conform declarațiilor companiei, Schweighofer a procesat în annul 2013 2.3 milioane m3 din masa lemnoasă din România. În același an s-au tăiat ilegal 5.9 milioane m3, conform Institutului Național de Statistică. Fabricile Schweighofer au folosit 39% din masa lemnoasă a țării din anul 2013. Sursele: reprezentanții Schweighofer [Conferința de presă]. (1 Aprilie 2015). București. Preluare: https://www.youtube.com/watch?v=YVUMT68Uz5U.; Institutul Național de Statistică (INS). (2013). Preluare: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/silvicultura/vol_lemn2013r.pdf.
[8] Regulamentul UE Nr. 9995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 Octombrie 2010 stabilind obligațiile operatorilor care pun la vânzare cherestea și produse din lemn (2010). Jurnalul Oficial al Uniunii Eiuropene. Preluare: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32010R0995&from=EN
[9] Holzindustrie Schweighofer. (9 Septembrie 2014). Scrisoare către Primul Ministru al României, Victor Ponta. Preluare din: http://eia-global.org/news-media/leaked-letter
[10] http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015-07-30_CP_controale_paduri.pdf
[11] Între 1990 și 2011, Institutul Național de Statistică (INS) a înregistrat faptul că operatorii au tăiat 338 million m3 masă lemnoasă.. Preluare: Institutul Național de Statistică (INS). (2013). Preluare http://www.insse.ro/cms/; Curtea de Conturi a României. (2013). Sinteza Raportului de audit privind ”Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012”.
[12] Citat
[13] Greenpeace Rusia GIS Unit. (2012). Forest Cover Change in Romania in 2000-2011. Preluare http://www.greenpeace.org/romania/Global/romania/paduri/Despaduririle%20din%20Romania/Forestcover%20change%20in%20Romania%202000-2011.pdf
[14] Citat
[15] Curtea de Conturi a României. (2013). Sinteza Raportului de audit privind ”Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012” .
[16] Ibid.
[17] “Toate pădurile administrate de O.S. Cascade Empire (Schweighofer Group) în România sunt certificate FSC.”
Holzindustrie Schweighofer. Silvicultura: Cu rădăcinile în natură. Preluare din: https://www.schweighofer.at/en/forestry/forestry.html
[18] Conform analizei făcute de echipa EIA asupra dosarelor fiscale pe annul 2014. RISE Project (2015). Rețeaua Schweighofer: Cine a Tăiat Și Cât a Câștigat. Preluare http://www.riseproject.ro/articol/reteaua-schweighofer-cine-a-taiat-si-cat-a-castigat/
[19] “Lemnul achiziționat de către Schweighofer Group este acum certificat PEFC,” 28 mai 2014: “Acest sistem garantează că pe piață nu ajunge nicio cantitate de lemn provenită în urma tăierilor ilegale.”
Holzindustrie Schweighofer. Știri: Lemnul achiziționat de către Schweighofer Group este acum certificat PEFC,” 28 mai 2014. Preluare: https://www.schweighofer.at/en/schweighofer-news.html.
Adunarea Generală a PEFC. Lanțul de custodie pentru produsele pe bază de lemn – Cerințe, PEFC ST 2002:2013. (May 24, 2013). Preluare: http://pefc.org/resources/technical-documentation/pefc-international-standards-2010/1193-chain-of-custody-of-forest-based-products-requirements-pefc-st-2002-2013.
La punctul 5.6.2 se specifică: “Lemnul în legătură cu care se știe sau se bănuiește proveniența din surse ilegale 3.9(a) or (b nu va fi procesat și nu va fi comercializat și nu va fi scos pe piață decât în condițiile în care au fost puse la dispoziție și verificate documente potrivite care să ateste faptul că lemnul furnizat prezintă un ”risc neglijabil”.
[20] Discuție direct cu reprezentanții Schweighofer, 2014.
[21] Păduri din Retezat ard în șeminee vest-europene. (22 Decembrie 2014): Agent Green Romania. Preluare: https://www.youtube.com/watch?v=H9vgZjMjAmk&feature=youtu.be
[22] Companie austriacă demascată pentru oferirea de bonusuri pentru lemn românesc tăiat ilegal.. Preluare: http://eia-global.org/news-media/austrian-company-exposed
[23] Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a trimis Parchetului General rapoartele de control pe păduri (2015). [Comunicat de presă]. Prelua43: http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015-07-30_CP_controale_paduri.pdf.
[24] Proiectul RISE. Control la Schweighofer: trafic de lemn și fraude cucertificate verzi. (21 August 2015). Preluare: http://www.riseproject.ro/control-la-schweighofer-trafic-de-lemn-si-fraude-cu-certificate-verzi/
[25] Proiectul RISE. Control la Schweighofer: trafic de lemn și fraude cucertificate verzi. Preluare: http://www.riseproject.ro/control-la-schweighofer-trafic-de-lemn-si-fraude-cu-certificate-verzi/
[26] “RAPORT asupra rezultatelor controlului desfășurat la S.C. Holzindustrie Schweighofer S.R.L. Sebeș, pe baza Planului de Control nr. 3121/G.L.G./05.06.2015, cu modoficări și compleyări ulterioare aprobate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ca urmare a articolelor apărute în presă” Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. 5 iunie 2015. “Există suspiciunea întemeiată că s-au creat filiere care să dea o aparenţă de legalitate asigurării de material lemnos fără provenienţă legală. Din aceste filiere fac parte: personal silvic de la unele structuri silvice autorizate care pun în valoare volume suplimentare de masă lemnoasă faţă de cele înscrise în actele de evaluare, autorizează şi reprimesc parchetele de exploatare – unele societăţi comerciale care prestează servicii de exploatare sau furnizează material lemnos pentru HSR Sebeş -unii reprezentanţi din teritoriu ai HSR Sebeş, care recepţionează materialul lemnos pus la dispoziţie de către prestatorii/furnizorii în cauză.”
[27] Holzindustrie Schweighofer. Știri: O declarație personal a lui Gerald Schweighofer. (8 Mai 2015). Preluare: https://www.schweighofer.at/en/schweighofer-news.html. “Verificăm documentele de origine la poarta fabricii. Cantitatea livrată intră în depozit numai dacă a fost dovedită clar proveniența legală a amasei lemnoase. În felul acesta ne asigurăm că doar lemnul cu documente legale este livrat și procesat.”
[28] Text din contractul original, în limba română: “Proveniența: Vânzătorul este obligat să respecte legile cu privință la proveniență și transport materialului lemnos. În cazul necompletării corecte a documentelor de proveniență și a documentelor contabile cumpărătorul își asumă dreptul de a cere despăgubiri în cazul unor daune rezultate. În cazul în care se dovedește că proveniența masei lemnoase este în realitate alta decât cea înscrisă pe aviz, cumpărătorul are dreptul de a calcula penalități de 35 RON/mc pentru cantitatea livrată în luna respectivă.”: http://de-clic.ro/schweighofer-leaks-afl%C4%83-cum-se-poate-cump%C4%83ra-lemn-ilegal
[29] Lemnul românesc dat pe mâna firmelor străine (27 Octombrie 2009). Jurnalul. Preluare: http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/lemnul-romanesc-dat-pe-mana-firmelor-straine-525233.html
[30] Citat
[31] Citat
[32] Reprezentant Schweighofer [Conferinţa de presă]. (1 Aprilie 2015). București. Preluare: https://www.youtube.com/watch?v=YVUMT68Uz5U.
[33] Cifrele au fost preluate din DESA/UNSD. United Nations Comtrade database. (2004, 2014). Preluare: http://comtrade.un.org/data/.
[34] Vezi cazul #2 Furnizorii companiei Schweighofe și cazul #3 trei munți
[35] Proiectul RISE (2015). Rețeaua Schweighofer: Cine a Tăiat Și Cât a Câștigat]. Preluare: http://www.riseproject.ro/articol/reteaua-schweighofer-cine-a-taiat-si-cat-a-castigat/
[36] De exemplu notificat de către auditorii de la Ministerul Mediului, Apelor șii Pădurilor la un control efectuat la fabrica de cherestea Schweighofer din Sebeș. See sidebar: Tipuri de exploatare ilegală a lemnului din România.
[37] According to EIA analysis of 2014 Romanian tax records.
[38] Cifrele au fost preluate din DESA/UNSD. United Nations Comtrade database. (2004, 2014). Preluare: http://comtrade.un.org/data/.
[39] Ibid.
[40] Citat: https://www.nostrasilva.ro/activitati/holzindustrie-schweighofer-principalul-consumator-al-lemnului-de-rasinoase-exploatat-ilegal-romania/
[41] Citat
NGOs stand united against illegal logging and call for better forest governance in Romania and for a response from Europe to help stop the trade in illegal timber
Bucuresti, 22 octombrie
In a press conference organized today by the Environmental Investigation Agency and supported by AGENT GREEN, WWF and Greenpeace Romania, organizations called on Europe to support Romania with ending illegal logging and protecting the last remaining natural forests. EIA presents its new report „Stealing the Last Forest: Austria’s largest timber company, land rights, and corruption in Romania” showing hard proof of poor forest governance which results in large amounts of illegal wood being consciously accepted by Holzindustrie Schweighofer (HS), the Austrian company dominating the Romanian wood market and selling its products to 21 European states, much of it as wood pellets and briquettes. Alex Gavan, the famous Romanian high altitude climber and environmental activist has joined the NGOs call to protect Romanian forests.
The EIA report presents a series of case studies around various locations in Romania showing that HS deliberately accepts and encourages illegal wood while speculating poor forest governance. The report also describes in detail the earlier EIA exposure of HS top management accepting illegal timber and offering bonuses for it. “We estimate that at least 50% of all timber cut in Romania was illegally sourced in the past decade. In most cases of illegal logging investigated by EIA Schweighofer was the destination for the illegal timber. The certificates and statements presented by the company are being strongly challenged by the findings that we present in our report”, said Alexander von Bismarck, ED EIA Global.
AGENT GREEN has investigated and exposed in the past year a series of cases of illegal or unsustainable logging in national parks and other protected areas. In one of the situations a transport of wood from Retezat National Park was taped all the way till it entered HS sawmill in Sebes after breaking several laws. The company had committed two years before to refuse wood from national parks.
„Organized crime structures facilitate the flow of illegal wood from Romania to the European and global markets. So until now the EU and national legislation was not able to stop illegal activities therefore remains a high risk to buy wood products from many Romanian regions. Europe’s last intact Forest Landscape is at stake, and two thirds of its virgin forests that are home to the largest populations of brown bears, grey wolves and lynx living in the wild.” said Gabriel Paun, president of AGENT GREEN.
“Civil society needs a concrete and strong signal from the authorities on Schweighofer and the like massacring Romania’s forests. They must be held accountable. Till now, the logging of these forests has been done by a cross-party coalition, many politicians included. Saving these forests can only be done by the coalition of the good willing. Of those peple who loves the forests for the sound of its leaves in the wind, and not for the sounds of the money that can be made by their unsustainable exploitation. The forest is not timber, the wildlife is not game, and we are not few.”, said Alex Găvan, mountain climber and environmental activist.
A Greenpeace map on forest cover change in Romania between 2000 and 2011 shows that 280 thousand hectares of forest have been lost or degraded, at a staggering rate of 3 hectares per hour. A 2015 update of the map shows that forest loss continued at the same rate in 2012-2014. The reasons for this dramatic development are complex. One of the main threatening causes is illegal logging, and data obtained from Romanian institutions illegal logging investigations show that only a fraction of forest crime is actually being discovered and registered by authorities, at a current increasing rate of 62 illegal logging cases per day. While data from the Ministry of Environment shows a volume of 8.8 million cubic metres of illegal wood per year, control bodies only seize half a million cubic metres per year.
No doubt, we have a forest crisis in Romania, the scale and impact of deforestation in Romania is dramatic. If forest loss continues like that, Romanian mountains will be unrecognisable in a very short term, said Ionut Apostol, Campaigns Director at Greenpeace Romania.
WWF has, based on available facts, filed a complaint according to the European Timber Regulation (EUTR). The complaint is supported by EIA, AGENT GREEN and "Neuer Weg". The complaint is addressed to the Federal Forest Office who is the responsible EUTR authority in Austria. This Directive came into force in 2013 and it prohibits putting illegally logged timber and timber products onto the EU market. A recent study by WWF revealed that, unfortunately, this regulation has not been adequately embodied in national laws throughout the EU and it furthermore contains numerous loopholes and exemptions and sees only derisory penalties for transgressions.
Economic common sense, as well as the most relevant European and Romanian legislation are encouraging, in theory, the superior processing of the wood as close of the harvesting areas as possible, in order to create jobs, economic growth for the local communities and more relevant income for the state budget. In reality, since the 90s the local superior processing has decreased step by step and the local communities have benefited poorly from harvesting activities. The market became dominated by major actors, like HS, only interested in the maximization of profits, ignoring the long term sustainability of forest ecosystems. They took advantage of the legislative gaps and created an economic model which assured that the most significant part of the revenues would be directed to the company profit, said Magor Csibi, Director of WWF Romania.
NOSTRA SILVA, a federation of forest owners from Romania, through its members, exposed ever since 2004 the illegal practices of Holzindustrie Schweighofer. Numerous notifications have been finalized with prosecution indictments and arraignments, having proved that illegal logging was done under the pressure of contracts signed with Holzindustrie Schweighofer. Thousands of hectares were taken from their real owners and are presently property of Cascade Empire, Holzindustrie Schweighofer's division of acquisition of forestland. Now these properties are FSC certified.
"Corrupting the administrative system of property restitution has given the occasion to grasp land exactly to those who mostly contributed to the decay of Romanian society: politicians. For 25 years, over the state or private forest property right, politicians set themselves up as masters of the forests and gave themselves the right to arbitrarily conserve or destroy them. For 25 years nobody had the courage to take drastic action so that the forestry personnel do more administration and less politics. For 12 years, in Romania there is a network depriving us of our forests. We can call it the Schweighofer network!", said Bogdan Ioan Tudor Todoran, lawyer and president of NOSTRA SILVA.
„Stealing the Last Forest: Austria’s largest timber company, land rights, and corruption in Romania” is available as pdf.
David Gehl, Environmental Investigation Agency (EIA), Washington D.C.
Tel. +1 202 483 6621, E-Mail: davidgehl@eia-global.org
Documente atasate
