SCHWEIGHOFER, AMERICANII ŞI DIPLOMELE ASFOR

Publicat la: 04.05.2015| Comentarii|Fisiere atasate
 
SCHWEIGHOFER, AMERICANII ŞI DIPLOMELE ASFOR

Scandalul legat de respingerea Codului Silvic, lobby-ul  Schweighofer şi investigaţia EIA se amplifică şi, probabil, va fi detonat la nivel european de suprapunerea peste prima evaluare a aplicării EUTR (due diligence) la nivelul UE.

Vom analiza dezvoltarea acestor evenimente în diferite planuri, expunând şi efectele pe care le anticipăm.

Totul a început de la lupta politică pentru aprobarea Codului Silvic şi lobby-ul agresiv al companiei  Holzindustrie Schweighofer împotriva limitării concentrării economice impusă de proiectul de lege.

Scandalul  s-a amplificat odată cu cererea de reexaminare a Codului Silvic de către domnul Preşedinte Klaus Iohannis. Argumentele domniei sale par preluate direct din scrisorile Holzindustrie Schweighofer sau foloseşe argumente hilare venite pe linia PNL din dezbaterea pe Codul  Silvic (deputaţii Varga-Tinel): permiterea exploatării a maxim 3 mc/an/ha  din micile proprietăţi sub 10 ha, fără amenajament, ar fi discriminatory şi un potenţial ajutor de stat, conducând la supraexploatarea pădurilor.

PSD şi media afiliată au folosit ocazia pentru a-l acuza pe Preşedinte că ar fi sub influenţa lobby-ului austriac. Acesta este planul politic al scandalului.

În acest context este detonată  bomba investigaţiei  EIA (Environmental Investigation Agency) – ONG-ul american:  o filmare cu camera ascunsă, cu declaraţii  absolut scandaloase ale oficialilor Schweighofer:

Dacă lucrăm la întreaga capacitate numai cu resursa internă, nu mai este loc şi pentru alţii

Dacă aveţi contract  pe 2000 şi aduceţi 3000, primiţi un bonus

Vreau sa tai mai repede in 3-4 ani, nu in 6-7, vreau să mă asigur că primiţi lemnul. Este OK? DA, este OK.

Dacă fac rost de mai mult lemn, încă 3000, şi încă 2000, ajungem la 20.000, este OK? DA, nici o problemă”.

 

 

Deşi filmarea în sine nu conduce la consecinţe juridice imediate, efectele mediatice sunt devastatoare:  arată o lipsă totală de responsabilitate privind provenienţa legală a masei lemnoase din partea companiei Holzindustrie Schweighofer.

Exploatarea media a înregistrării este o capodoperă de comunicare: un filmuleţ de 5 minute care vorbeşte despre frumuseţea şi valoarea pădurilor României, amploarea tăierilor ilegale, identificarea companiei Schweighofer ca cel mai mare procesator şi beneficiar al lemnului tăiat ilegal şi lovitura de graţie – practicile companiei  Schweighofer de acceptare şi  bonificare a achiziţiei lemnului tăiat ilegal.

Filmul este difuzat duminică seara de Antena 3 într-o investigaţie jurnalistică  extinsă, de calitate, privind lobby-ul şi practicile Schweighofer, şi pregăteşte conferinţa de presă de a doua zi a ONG-ului american. Explozia mediatică a scandalului  este uriaşă.

Pentru a creşte şi mai mult impactul, este organizată o şedinţă comună a comisiilor reunite (Agricultură, Mediu, Juridică) ale Camerei Deputaţilor pentru prezentarea investigaţiei de către directorul executive al EIA, Alexander von Bismarck.

Valorificarea politică a scandalului este evidentă şi porneşte de la un adevăr: respingerea Codului Silvic fără argumente (şi fără o minimă comunicare în tot acest interval de timp) de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.

Dacă pe plan intern totul este la lupta poltică, se neglijează  aspectul internaţional al dezvăluirilor.

EIA nu este un ONG oarecare.  Este o organizaţie mare, principalul promotor în America al Lacey Act, legea americana care extinde la lemn şi produsele din lemn sancţionarea, inclusiv penală, a plasarii pe piaţa americană de produse din lemn recoltat fără respectarea legislaţiei naţionale în ţara de origine. Este ONG-ul care a declanşat investigaţiile care au condus  la condamnări cu amenzi usturătoare a două companii americane pe legea Lacey Act.

Ultima investigatie, referitoare la firma americană Parquet Liquidations, firma cu cifră de afaceri anuală de peste 2 miliarde euro, se refera la achiziţia de semifabricate de parchet din China, produse din exploatari ilegale  de lemn din specii  de foioase tari în Siberia !!!  Firma condamnată a fost firma americana care a importat acele semifabricate, a produs parchet şi le-a pus pe piaţa.

 

Presiunea mediatică pusă pe compania în cauza face parte din stilul american de a face dreptate:  este executat infractorul, fără milă, public (de obicei  se alege compania cea mai mare), pentru  ca ceilalţi  să înveţe să nu mai  facă !!!

Pentru EIA investigaţia din România este una foarte serioasa (a beneficiat de sprijinul Nostra Silva), în stil american: au identificat Romania ca ţara cu tăieri ilegale, au identificat Holzindustrie Schweighofer ca cea mai mare companie şi au executat-o!  Execuţia înseamnă informarea partenerilor comerciali privind practicile companiei în România, afectarea relaţiilor ei comerciale, provocarea de pierderi  de imagine!  În conferinţa  de presă, cei de la EIA au spus ca atunci când încep o investigaţie, ei merg până la capăt!!!

Chiar dacă acest stil american brutal de a ataca problema poate sa ne pară exagerat, pentru foarte multe pieţe asta este tot ce contează: pentru lemnul provenit din tăieri ilegale în alte ţări, este interzisă punerea pe piaţă. Astfel de legislaţie există în SUA, într-o anumita formă în Japonia şi pe cale să fie adoptata  chiar şi de China !!! Aceasta este internaţionalizarea scandalului Schweighofer.

Dar toate acestea sunt doar premise pentru pericolul cel mai mare.

Europa are şi ea un regulament European de luptă împotriva plasării pe piaţă a lemnului tăiat illegal: EUTR 995/2010.

Au trecut 2 ani de la intrarea în vigoare a acestui regulament European. Data de 30.04.2015 este data până la care ţările membre trebuie să raporteze ce au facut pentru aplicarea regulamentului.

Autorităţile din România sunt total descoperite.  Suntem între cele 5 ţări europene (vezi aici  evaluarea) care încă nu am îndeplinit cerinţele, dar probabil ca celelalte 4 au remediat situatia in al 12-lea ceas.

Romania  nu o să poată să remedieze nimic:

– a desemnat Ministerul/ ITRSV-urile ca autoritate de control pentru lemnul provenit de pe piata internă şi Garda de Mediu pentru produsele de lemn din import;

–  a introdus sancţiuni prin HG nr. 470/2014 pentru neutilizarea unui sistem due-diligence, doar pentru lemnul de pe piata interna;.

– NU a dezvoltat proceduri de control pentru aplicarea EUTR 995/2010 şi nu a efectuat controale pentru lemnul provenit de pe piaţa internă (atentie, fac ei controale, dar nu pe EUTR).

– NU există sancţiuni, metodologie şi nu s-au efectuat controale  pentru produsele de lemn din import.

 

Nu mai este nimic de remediat.

Deşi WWF a ajutat ministerul, în baza unui protocol, să elaboreze un ghid due diligence, să facă o hartă naţională de risc pentru tăieri ilegale, să elaboreze metodologia, pur şi simplu ministerul nu a reuşit să se încadreze în termenul de 2 ani.  Cei de la Garda de Mediu nu ştiu nici în prezent cum o să facă controlul pentru lemnul provenit din import.

Şi avem mult lemn şi produse de lemn din import. Doar din Ucraina ne vin 1,2 milioane mc buştean anual.  Iar Ucraina este o ţară cu risc mare de lemn provenit din tăieri ilegale.

Saptamana  trecută – miercuri şi joi – WWF în parteneriat cu ministerul a organizat o consultare publică privind metodologia de control pe EUTR/ harta naţională a tăierilor ilegale.

De 2-3-4 ani tot discutăm şi nu am reuşit să îndeplinim nişte cerinţe minime, în condiţiile în care în fapt avem una dintre cele mai complexe legislaţii silvice (amenajamente obligatorii, APV-uri, autorizaţii de exploatare, atestate de exploatare, avize obligatorii) şi un sistem de monitorizare a respectarii acestei legislatii: SUMAL şi dezvoltarea sa pentru raportarea în timp real a avizelor – WOOD TRACKING.

Ce spune regulamentul European EUTR 995/2010 ?

Nota de fundamentare: Art. 18. “Pentru a evita orice sarcini administrative inutile, operatorii care utilizează deja sisteme sau proceduri care respecta cerinţele prezentului regulament nu ar trebui să fie obligaţi să înfiinţeze noi sisteme.

 

Regulament: Art. 4 alin. 3.  “Mecanismele existente de supraveghere prevăzute de legislaţia naţională  şi orice mecanism voluntar de control al lanţului de aprovizionare care îndeplinesc cerinţele prezentului regulament pot fi utilizate ca bază pentru sistemul due diligence.“

În dezbaterea amintită, am arătat:

  1. SUMAL-ul este sistemul naţional  bază a sistemului “due diligence”, practic agenţilor economici nu ar trebui să le fie impuse cerinţe suplimentare (daca exploatezi lemn cu autorizaţie de exploatare eliberată în SUMAL, APV-ul a parcurs  toate  etapele de verificare  silvică; dacă raportezi avizele în SUMAL, automat eşti monitorizat să te încadrezi în volumul APV, în perioada de exploatare; verificarea codului unic la recepţie este validarea utilizării de masă lemnoasă cu provenienţă legală).
  2. de ce nu dăm agenţilor economici  acces la propriile date şi propriile alerte din SUMAL, pentru ca cei de bună credinţă  să îl folosească şi mai bine ca sistem due  diligence ?

În toată  această perioadă, diverşi consultanţi în frunte cu ASFOR au făcut din acest due-diligence o sperietoare şi un lucru atât de complicat încât era absolut necesar să apelezi la ajutorul lor pentru a te descurca.

În realitate, un agent economic care scrie pe o foaie: exploatez masă lemnoasă numai cu APV şi autorizaţie emisă în SUMAL, raportez avizele în SUMAL, nu recepţionez masă lemnoasă fără aviz înregistrat în SUMAL – are un sistem due diligence.  Pentru că este un sistem naţional şi nu ar trebui să li se ceară nimic altceva suplimentar.  Iar monitorizarea fiecarui aviz prin Wood Tracking este un control permanent pe due-diligence al tuturor operatorilor economici din România.

Culmea este că deşi practic toţi operatorii economici au un sistem due-diligence, autoritatea publică practic monitorizează tot circuitul lemnului, totusi cu ajutorul consultanţilor, diplomelor ASFOR  şi discuţiilor între cele două autorităţi  (ITRSV-uri şi APM-uri)  suntem în situaţia de a nu ne fi îndeplinit obligaţiile minime pe due-diligence: să avem autorităţi desemnate, să avem un sistem de sancţiuni, o metodologie de control şi să putem raporta efectuarea unor controale la 2 ani dupa intrarea în vigoare a EUTR 995/2010.

Exact peste acest moment – 30.04.2015 – de raportare şi evaluare a aplicării  naţionale a EUTR 995/2010, vine scandalul Schweighofer, iar România atrage atenţia întregii Europe asupra “amplorii tăierilor ilegale din România”, şi, în acelaşi timp, asupra faptului că este o poartă de intrare în Europa pentru lemnul tăiat ilegal în ţări non-UE (din Ucraina, de exemplu), fără niciun control.

Vom vedea cum va evolua scandalul Schweighofer – EUTR pe scena europeană. În prima etapă în plan media. Prin septembrie vor veni măsurile oficiale.

Să nu ne facem iluzii.  În războiul ăsta, întreaga industrie a lemnului  va deveni o victimă colaterală. Cred ca ar fi momentul să negociem pacea.

Holzindustrie Schweighofer ar fi bine să accepte Codul Silvic şi să înţeleagă că trebuie să mai lase loc şi pentru …“alţii”.  Şi să nu mai spună niciodată “statul să îşi păzească pădurile”.

Mulţi alţi  operatori din industrie poate ar trebui să recunoască faptul că în filmul americanilor a fost  Holzindustrie Schweighofer pentru că este cel  mai mare, nu neapărat cel mai vinovat.

ASFOR să nu mai dea diplome , ci să aibă grijă să nu intrăm în procedura de infringement pe due -diligence.

Politicienii să înceteze războiul “politic” pe Codul Silvic, să revină la argumente.

Despre Minister, ce să mai zicem. Sunt noi în funcţii.

Felicitări WWF pentru că a încercat să construiască!

Felicitări tuturor celor care construiesc în ţara asta!

Care ne face onoarea de a trăi aici…

30.04.2015

 

 

4-1-catalin-constantin-tobescu-vicepresedinte

Catalin Constantin Tobescu

Vicepresedinte Nostra Silva
catalin@nostrasilva.ro

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Top