Pădurile, încotro?

Publicat la: 12.02.2015| Comentarii|Fisiere atasate
 
Pădurile, încotro?

Prin decizia nr. 61/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 110 din 11.02.2015, a fost eliberat din funcţia de secretar de stat, la cerere, domnul Cătălin Diaconescu, profesionistul discret care a coordonat domeniul pădurilor în mandatul doamnei ministru Doina Pană.

Această eliberare din funcţie clarifică structura de conducere a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, atribuţiile în domeniul pădurilor urmând a fi delegate noului secretar de stat, domnul Dan Popescu.

Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a fost integrat în Ministerul Mediului în noua organizare a Guvernului, aprobată prin HG nr. 38/2015.

În această nouă formă de organizare a ministerului sunt de menţionat următoarele aspecte:

  1. în minister funcţionează o Direcţie Generală pentru Păduri, având în subordine: Direcţia Păduri şi Dezvoltare Forestieră şi Direcţia Politici şi Strategii în Silvicultură;
  2. exercitarea controlui regimului silvic nu se mai regăseşte în organigrama ministerului. Dacă în anii 2000 controlul regimului silvic era organizat la nivel de Direcţie Generală şi coordona ITRSV-urile, în prezent din această Direcţie Generală a rămas doar un mic corp de profesionişti (4 oameni), reuniţi la nivel de serviciu.

Dezorganizarea controlului regimului silvic la nivel de minister (în ciuda luptei demagogice împotriva tăierilor ilegale) are ca efecte imediate:

  • lipsa de coordonare a ITRSV-urilor;
  • incapacitatea de concentrare a controlului pe zone de risc;
  • lipsa de coordonare şi incapacitatea de implementare a SUMAL;
  • incapacitatea Ministerului de a controla Regia Naţională a Pădurilor -Romsilva.

Un alt rezultat cu efecte pe termen lung al dezorganizării controlului regimului silvic în minister este preluarea leader-ship-ului în combaterea tăierilor ilegale de către Poliţie, prin structurile de Pază şi Asigurarea Ordinii Publice şi Poliţie Economică. Aceste structuri au obţinut atribuţii şi competenţe lărgite prin HG nr. 470/2014 în controlul circulaţiei masei lemnoase şi controlul activităţii economice, precum şi acces lărgit în SUMAL. Aceste structuri din Poliţie au solicitat şi obţinut acces avansat în SUMAL pentru zeci de lucrători, desfăşoară adevărate ”training-uri” pe problematica controlului silvic pentru personalul din subordine şi coordonează practic acţiunile mari de control. Sigur, nu este rău dacă Poliţia se implică în paza pădurilor. Mai multe instituţii implicate cu atribuţii suprapuse vor însemna mai multă sau mai puţină corupţie?

Serverul SUMAL a trecut la Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), iar incapacitatea ministerului (responsabililor pe domeniul pădurilor) de a finanţa administrarea SUMAL poate avea ca efect preluarea completă a administrării sistemului SUMAL de către STS. De menţionat că serverul SUMAL există ca hardware din 2008, iar ca soft nu a fost îmbunătăţit în tot acest interval de timp.

În acest vârtej al schimbărilor administrative ITRSV-urile au fost redenumite Comisariate de Regim Silvic şi Cinegetic, au păstrat numărul total de posturi de 457, dar practic personalul cu atribuţii de control este sub 200 de lucrători pentru întreg fondul forestier.

Problema instabilităţii administrative la nivel de Guvern pentru domeniul pădurilor este una extrem de complicată pentru sector, lipsa reprezentării pădurilor în Guvernul României având efecte dezastruoase:

  • finanţarea sectorului prin PNDR (fondurile sunt la Ministerul Agriculturii, pădurile sunt la Ministerul Mediului);
  • lipsa de coordonare a domeniului pădurilor cu legislaţia în domeniul mediului, pădurile fiind tratate ca un accesoriu neimportant în Ministerul Mediului (desemnarea ariilor protejate, blocarea aplicării amenajamentelor, autorizarea de mediu, etc);
  • lipsa unei strategii pentru sectorul forestier – din 2010 nici măcar nu mai exista ca document aprobat;
  • incapacitatea de promovare a legislaţiei pentru domeniul pădurilor (a se vedea epopeea Codului Silvic).

O reprezentare directa a sectorului silvic în cadrul Guvernului – aşa cum a fost în cazul mandatului doamnei ministru Doina Pana – ar fi o şansă pentru domeniul pădurilor.

A doua şansă este ca organizaţiile de reprezentare ale proprietarilor de păduri, administraţiei silvice, patronatele sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului, să fie suficient de puternice pentru a fixa şi a menţine continuitatea unei agende publice pentru sectorul forestier.

Suntem încă departe de acest deziderat.

Pădurile, încotro?

 
Top