A patra putere în stat: HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER

„(…) capitalurile străine au pus mâna, cu preţuri derizorii, pe pădurile noastre. CELE MAI MULTE PROPUNERI CARE NE VIN DIN STRĂINĂTATE AU DE OBIECT PĂDURILE NOASTRE. Această situaţiune trebuie să ne dea de gândit”.

Theodor Cudalbu, ministrul Agriculturii şi Domeniilor, Dezbaterile Senatului asupra Proiectului de lege pentru reglementarea cumpărării de păduri, 3 iulie 1921.

A patra putere în stat: HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER

Retransmiterea de către Președintele Klaus Iohannis a proiectului  de lege privind modificarea Codului Silvic către Parlament este punctul culminant al absurdului care a însoțit, în ultimii 2 ani, dezbaterea Codului Silvic.

Absurdul a început prin lansarea celebrei platforme de reforme pentru sectorul forestier „Lucia Varga”,  reforme care s-au dorit transpuse legislativ în proiectul  de modificare a Codului Silvic şi al căror punct central a fost „vânzarea lemnului măsurat, din rampe și depozite, și nu estimat din pădure”.

Argumentul folosit a fost combaterea tăierilor ilegale. Deși sună simplu  și credibil pentru cei  din afara  sectorului, în fapt, această linie, imposibilă tehnic din cauza lipsei infrastructurii  în pădure. Această iniţiativă ar fi condus la:

1. transformarea tuturor agenților economici de exploatare în simpli prestatori de servicii („să scoatem comerciantul din pădure”);
2. firmele care au integrată activitatea de exploatare și prelucrare primară a lemnului ar fi fost lipsite de resursa de masă lemnoasă (situația clasică a firmelor mici și mijlocii din România: peste 5000 agenți economici);
3. Holzindustrie Schweighofer  ar fi avut „pe tavă” întreaga resursă de rășinoase, în sortimentele mult dorite, din întregul fond forestier proprietate publică (a statului  și  a unităților administrativ teritoriale, adică de pe 4,5 milioane hectare padure).

Cât de mult a deformat piața lemnului proiectul de Cod Silvic și ce efecte ar fi avut, s-a văzut imediat în toamna anului 2013, când prețurile la lemnul pe picior au explodat, ceea ce a condus la dispariția a peste 4000 de agenți economici din sectorul  de exploatare și prelucrare a lemnului, în cursul anului 2014. Începând cu anul 2013, Codul Silvic a devenit o armă  de destabilizare a administrării pădurilor și a întregului  sector de prelucrare a lemnului.

Schimbarea politică  din 2014 a condus, din fericire, la abandonarea proiectului de Cod Silvic în varianta  „Lucia Varga”. Proiectul a fost înlocuit, grație unui ministru venit de la „dialog social” (doamna Ministru Doina Pană) cu un text rezultat în urma unei consultări reale cu principalele organizații  reprezentative ale corpurilor profesionale, sociale și patronale din sectorul  forestier, precum şi cu ONG-urile de mediu.

A rezultat un Cod Silvic consensual, al cărui punct central îl reprezintă un nucleu de principii de valorificare a masei lemnoase, temei juridic al unui regulament de vânzare a masei lemnoase, care să limiteze transformarea dintr-o poziție dominantă a Holzindustrie  Schweighofer într-o poziție de monopol (limitarea la 30% a volumului dintr-un sortiment industrial/specie prelucrat de un agent economic). Prin acest text s-a dorit să se asigure aprovizionarea cu resursă de masă lemnoasă a industriei mobilei, să fie limitat exportul de masă lemnoasă brută şi să fie dezvoltată industria locală.

Însă, în iunie 2014, Camera de Comerț Româno-Americană a atacat extrem de virulent proiectul de Cod Silvic, într-o campanie  incredibil mediatizată.  Cu toate că, ulterior, Camera de Comerț Româno-Americană și-a abandonat tezele  ca fiind false și nemotivate, proiectul de Cod Silvic atât de consensual până la acea dată, a devenit, la fel de brusc, „controversat”.

Linia „Varga” a fost susținută vehement de PNL. Ajuns la votul final, proiectul de Cod Silvic a picat cu 197 voturi „pentru”.  Mai avea nevoie de doar 4 voturi.  Inclusiv de la PSD au fost câteva „defectări” suspecte ale votului unor parlamentari (d-nul Tabugan, de exemplu).

Pe cale de consecință, proiectul de modificare a Codului Silvic a fost redepus în Parlament de către grupul parlamentar PSD – cu promisiunea unui vot rapid. Codul Silvic  a trecut repede prin comisiile de specialitate, fără nicio modificare. Se părea că, în sfârșit, lucrurile au fost clarificate.

Dar nu a fost așa! Pe 28.09.2014, seara, la Jurnalul TVR – “Interviurile Telejurnalului” – ministrul Doina Pană anunţa că votul final asupra codului silvic urma sa fie marţi, în 30.09.2014. Pe 29 septembrie 2014 primul-ministru Victor-Viorel Ponta a anunțat  amânarea votului, solicitând mai multe dezbateri.

Adevăratul motiv a fost intervenţia energică a Ambasadorului Austriei pentru apărarea intereselor companiei Schweighofer.

Acest lucru l-a marturisit, la momentul respectiv, doamna ministru Doina Pana, şi l-a spus şi public, zilele acestea.

Votul care viza Codul Silvic a fost amânat pentru septembrie-octombrie 2014. Starea de incertitudine din sectorul forestier a atins cote maxime.  Prețurile de vânzare a masei lemnoase pe picior au luat-o razna, fără nici o legătură cu piața  bușteanului și a cherestelei.

Holzindustrie Schweighofer a reușit să oprească timpul (aparitia Codului Silvic), astfel încât să devină operațională a treia mare capacitate de producție din România care va duce capacitatea de procesare a grupului de firme de la 40% din resursa de rasinoasa  a Romaniei (pozitie dominanta) la 60% (pozitie de cvasimonopol). Din aceasta cauză, blocarea Codului Silvic era atât de importantă!

Am ajuns în primăvara anului 2015, Codul Silvic fiind adoptat de Parlament  după lungi dezbateri. D-na Varga  continuă  și astăzi  să își  susțină platforma de „reforme radicale”, sustinută de un PNL parcă fără discernământ, lipsit de expertiză, blocat într-o opoziție  distructivă față de proiectul de Cod Silvic.

Cum a rămas PNL blocat în linia „Varga” când întregul departament de mediu al PNL (d-na Sulfina Barbu, d-nul Mugur Cozmanciuc, d-nul Cristi Chirteș, d-nul Stelian Dolha, d-nul Vasile Lupu, d-nul Gelu Puiu) a susținut public proiectul de modificare a Codului Silvic?  Evident, o altă enigmă a Codului  Silvic, enigmă ce nu poate fi înțeleasă decât prin „efectul Schweighofer”.

În cele din urmă, proiectul de modificare a Codului Silvic a fost adoptat de Parlament, cu o majoritate fragilă (o susținere puternică din partea PSD și câteva voturi rătăcite, dar foarte importante de la PNL). Fiind lege organică, majoritatea calificată necesară adoptării Codului Silvic este greu de atins.

Războiul părea terminat! Presiunea și bulversarea de pe piața lemnului trebuiau să dispară odată pentru totdeauna.  Holzindustrie Schweighofer trebuia să își regândească strategia în România. După adoptarea Codului Silvic  a fost multă liniște.  Nici un demers public major de contestare.  Doar linia „Varga” complet decredibilizată.

Însă se constata ca era vorba de liniștea dinaintea furtunii. Moment în care linistea a devenit asurzitoare. Codul Silvic întârzia să să fie promulgat. La limita termenului acordat de Constituție pentru promulgarea unui act normativ, Președintele  Klaus Iohannis anunța – într-un comunicat de presă – retransmiterea către Parlament, pentru reexaminare, a proiectului de Cod  Silvic.

Incredibilă este motivația total neprofesionistă a gestului președintelui.

Răspundem, punctual, argumentelor domnului Preşedinte Klaus Iohannis:

1. proprietarii de păduri  nu sunt condiționați, în niciun fel și sub nicio formă, de proiectul de Cod Silvic în alegerea ocolului silvic de regim care efectuează prestația de servicii silvice. Serviciul silvic, prestat de ocoale de regim  unor proprietari de păduri  liberi să își aleagă furnizorul de servicii, nu poate reprezenta „ajutor de stat” întrucât este plătit integral de proprietarii de păduri, fără subvenţii din partea Statului Român;
2. amenajamentul sivic  este un sistem de reglementare a administrării pădurilor, cu respectarea în primul rând, al principiului continuității și eficacității funcționale a pădurilor. Dacă pentru pădurile sub 10 ha legiuitorul a considerat să instituie prin lege un sistem de administrare  a pădurilor  simplificat – prin limitarea recoltării la 3 mc/an/ha a masei lemnoase din aceste paduri – nu este o renunțare la amenajament (reglemenatarea administrării) sau la principiul continuității, ci reglementarea acestora direct prin Codul Silvic, act normativ cu forță mult mai mare decât un  amenajament silvic.  Creșterea medie a pădurii este de 5 mc/an/ha,  volumul mediu recoltat în România, pe un hectar de padure, este aproximativ 3 mc/an/ha, deci reglementarea din Codul Silvic  pentru padurile  sub 10 ha nu va conduce, în niciun caz, la supraexploatarea acestor  păduri! Este doar o reglementare simplificată, echivalentă unui amenajament simplificat, menită să deblocheze situația pădurilor neadministrate  tocmai din cauza lipsei amenajamentelor silvice, care, potrivit normelor silvice, nu se pot întocmi decât de la 100 ha în sus.
3. caracterul diferențiat al taxelor pentru scoaterile definitive  pentru anumite categorii de investiții  derivă din caracterul de utilitate publică  al acestor investiții (parcuri tematice și recreaționale, rețele de energie electrică)  și este limitat la aceste excepții;
4. limitarea  la 30 %  a cantității de masă lemnoasă dintr-un sortiment industrial/specie  care poate fi procesată  de un agent economic/grup de agenți economici, nu este un principiu anticoncurențial, ci exact invers! Conform  legilor concurenței,  atunci când un agent economic  atinge un prag de poziție dominantă/monopol pe un segment  de piață,  autoritatea de reglementare trebuie să intervină pentru limitarea efectelor  poziției  de dominantă/monopol pe segmentul de piață respectiv.  Este exact ceea ce reglementează Codul Sivic.  De asemenea, prevederea privind „preempțiunea  în condiții egale de participare  și de preț” poate fi considerată  neconcurențială dacă se ignoră cuvantul „egale”. Principiile de valorificare a masei lemnoase  reprezintă temeiul juridic  pentru un regulament de vânzare a masei lemnoase, a cărui lipsă a creat foarte multe tensiuni în interiorul pieții lemnului.

Este greu de înțeles raţionamentul punctului de vedere exprimat de Președintele României Klaus Iohannis în motivarea cererii de transmitere pentru reexaminare a Codului Silvic.

Sperăm ca adevăratul motiv al cererii de reexaminare formulată de domnul Preşedinte Iohannis să nu aibă lagătură cu interesele companiei Schweighofer, ci cu doamna Lucia-Ana Varga şi orgoliul acesteia de a se considera predestinată să facă schimbări tocmai la păduri, unde saltul se realizează după legile lente ale naturii şi după cele fulgerătoare ale drujbei. Sau cu lipsa unor profesionişti în aparatul administrative al Preşedinţiei.

Am solicitat Preşedinţiei, în temeiul liberului acces la informaţiile de interes public, să ne comunice toate cererile prin care s-a solicitat reexaminarea codului silvic. Vom vedea dacă printre ele se regăsesc sau nu solicitări din partea Ambasadei Austriei şi/sau Holzindustrie Schweighofer.

Până atunci însă, efectele cererii domnului Klaus Iohannis se vor fi produs, cu posibile consecinţe ireversibile:

• adoptarea Codului Silvic va fi, încă o dată, amânată;
• în acest interval de timp, investiția Schweighofer de la Reci va deveni complet operațională, consolidându-se poziția companiei – de la o poziție dominantă, la o poziție de monopol;
• presiunea pe resursa de masă lemnoasă va avea efecte  în creșterea prețurilor, falimentarea unui număr mare de întreprinderi mici și mijlocii (resursa  de 800.000 mc masă lemnoasă, care va fi procesată de noua capacitate Schweighofer, acoperă  aproape integral tot necesarul industriei mobilei din Romania!), tăieri ilegale și supraexploatarea pădurilor de rășinoase.

„Tratament discriminatoriu” și „mediu neconcurențial”  sunt cuvintele cele mai  des întâlnite  în motivarea cererii de reexaminare a Codului Silvic.

Pe cine să nu discriminăm, pe Holzindustrie Schweighofer?  Monopolul  reprezintă mediul concurențial? Acesta este mediul concurențial „bine făcut”?

26.03.2015

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – NOSTRA SILVA

The Fourth Estate of Romania: HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER

“(...) foreign capital has got possession of our forests, at ridiculous prices. MOST BUSINESS PROPOSALS COMING FROM ABROAD TARGET OUR FORESTS. This situation must set us thinking”.

Theodor Cudalbu, Minister for Agriculture and Domains, Senate Debate upon the bill regulating forest purchasing, 3rd of July 1921.

The Fourth Estate of Romania: HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER

The climax of the absurd has just been reached in the debate that has been going on in the last 2 years upon the Forest Code when President Klaus Iohannis resent the bill that would reform the Code back to the Parliament.

The absurd began when the famous forest reform platform “Lucia Varga” was launched. These reforms were going to be included in the bill that would reform the Forest Code and their main point was “measured timber sales from stores instead of estimated timber sales from forests”.

The argument for this reform was the fight against illegal logging. Good as it may sound for the ones outside this sector, in fact this line would be technically impossible due to lack of infrastructure inside the forests. This initiative would have led to:

1. Turning all economic agents of exploitation into simple service providers (“let's get the trader out of the forest”);
2. Companies of exploitation and primary wood processing would have been kept away from timber resources (regular situation for small and medium-sized businesses in Romania: over 5000 economic agents)
3. Holzindustrie Schweighofer would have gained total access to the coniferous wood resources, in all variety, from the entire public propriety woodland (belonging to the state and administrative-territorial units, meaning around 4,5 hectares of forest).

The effects of the Forest Code bill and to what extent it unbalanced the wood market could easily be felt in the autumn of 2013. Then, prices for standing timber exploded, which led to the disappearance of over 4000 economic agents from the exploitation and wood processing sector, in 2014. Since 2013, the Forest Code has become a weapon for destabilizing forestry administration and the whole wood processing sector.

Fortunately, the political change of 2014 also meant dropping the Forest Code bill, in its “Lucia Varga” version. Thanks to a minister that came from “social dialogue”, Mrs. Doina Pană, the bill was replaced by a text that resulted from real consultation with the main professional, social and patronal organisations of the forestry sector, as well as environment NGOs.

The result was a consensual Forest Code, of which the main point was a nucleus of principles for capitalizing timber, as legal basis for timber sales regulation. This would prevent Holzindustrie Schweighofer from turning into a monopoly and limit to 30% the volume of a certain kind of wood/species processed by one economic agent. The aim of this text was to ensure timber supplies for furniture industry, to limit raw timber exportation and to develop local industry.

Nevertheless, in June 2014, the American Chamber of Commerce in Romania strongly attacked the Forest Code bill, in an extremely active media campaign. Although, later on, the American Chamber of Commerce in Romania dropped charges, the Forest Code bill, consensual as it had been until then, suddenly became “controversial”.

The “Varga” line was strongly supported by PNL (the National Liberal Party). At the final vote, the Forest Code bill failed by 4 votes. There were 197 votes for approval. Even from the PSD (Social Democrat Party) there were suspicious “errors” regarding the vote of several members of the Parliament (for instance Mr. Tabugan).

As a consequence, the bill that would reform the Forest Code was retabled by the PSD parliamentary group, with the promise of a quick vote. The Forest Code quickly passed by the special commissions, unmodified. Things finally seemed to be getting clear.

But it was not like that at all! On the 28th of September 2014, in the evening, the national TV news broadcasting minister Doina Pană said that the final vote upon the Forest Code would take place on Tuesday, 30th of September 2014. On the 29th of September 2014, prime-minister Victor Ponta announced the vote was postponed for further debates.

The real reason was the strong intervention of the Austrian Ambassador for defending the interests of Schweighofer company.

This was confirmed, at that moment, by the minister Doina Pană, and she said it publicly these last days.

The vote upon the Forest Code was postponed for September-October 2014. The state of uncertainty in the forest sector reached maximal levels. Sale prices for standing timber are crazy, totally different than log or planks.

Holzindustrie Schweighofer succeeded in stopping time (there is still no Forest Code), so that the third greatest production capacity of Romania could become functional. Therefore, this will bring the Group's processing capacity from 40% of the coniferous resources of Romania (dominant position) up to 60% (quasi-monopoly). This is the reason why blocking the Forest Code was so important!

Here we are in the spring of 2015, when the Forest Code was adopted by the Parliament, after long debates. Up to today, Mrs. Varga continues to sustain her “radical reform” platform, almost irrationally supported by PNL despite its lack of expertise, stuck in a distructive opposition in what the Forest Code bill is concerned.

How did the PNL become blocked in the “Varga” line while the whole environment department of the party publicly supported the bill to reform the Forest Code (Mrs. Sulfina Barbu, Mr. Mugur Cozmanciuc, Mr. Cristi Chirteș, Mr. Stelian Dolha, Mr. Vasile Lupu, Mr. Gelu Puiu)? Obviously another mystery of the Forest Code, a mystery that could only be solved by the “Schweighofer effect”.

Finally, the Forest Code bill was adopted by a fragile majority of the Parliament (strong support from PSD and few - but very important - votes from PNL). As this is an organic law, a qualified majority that would be required for adopting the Forest Code is very hard to reach.

The war seemed to be over! Pressure and confusion should be forever gone from the wood market. Holzindustrie Schweighofer would have to rethink its strategy for Romania. After the law was adopted, there was peace. No public contestations. The “Varga” line, in complete decredibilization.

Still, there was something in the air, like a feeling of calm before the storm. Silence was becoming deafening. The Forest Code hadn't yet reached its enactment. Close to the deadline granted by the Constitution for enacting a law, President Klaus Iohannis announced, in a press release, that the Forest Code bill would be resent to the Parliament, for further examination.

The totally unprofessionnal motivation of the President's gesture is unbelievable.

Here is our punctual reply to the arguments stated by the President Klaus Iohannis:

1. Forest owners are in no way conditioned by the Forest Code bill in choosing the forest district that performs forestry service provision. Forestry services, established by forest districts for forest owners – free to choose their service provider – cannot represent “state aid” as it is entirely paid by forest owners, with no subsidies from the Romanian State;
2. Forest management is a regulation system for forest administration, respecting the principle of continuity and functional efficiency of the forests. If for forests under 10 ha the legislator considered to establish a simplified legal system of forest administration – by limiting timber collection to 3 m3/year/ha – this does not mean giving up forest management (regulation of administration) or the principle of continuity, but regulating this through the Forest Code, which is a much stronger legal instrument than forest management system. Forest expansion has an average rate of 5 m3/year/ha, the average volume collected in Romania from one hectar is around 3 m3/year/ha, therefore the regulation of the Forest Code for forests under 10 ha will not lead to overexploitation of these forests! This is a simplified regulation system, equivalent of a simplified forest management system, meant to loosen the situation of the unadministered forests exactly because of lack of forestry commitments, which, according to the forestry norms, can only be established for forests over 100 ha.
3. The differentiated taxes for definitive removals for certain investment categories derrives from the character of public utility of these investments (specific and recreational parks, electric energy networks) and is limited to these exceptions;
4. The limitation to 30% of the quantity of timber of one industrial sort/species that can be processed by an economic agent/group of economic agents, is not a principle against competition, on the contrary! According to competition laws, when an economic agent reaches a dominant position/monopoly within a market sector, the regulating authority must intervene for limiting the effects of the dominant position/monopoly on the market concerned. This is exactly what the Forest Code regulates. Also, the aspect regarding “pre-emption in equal participation and price conditions” can be considered non-competitive only if the word “equal” is ignored. The principles for capitalizing timber represent the legal basis for timber sales regulation. Its absence generated great tensions withing the wood market.

It is hard to find any logic in the point of view expressed by the Romanian President Klaus Iohannis, motivating his request for the reexamination of the Forest Code.

We hope the real reason of the request for reexamination, formulated by President Iohannis, has no connection with the interests of the Schweighofer company, but with Mrs. Lucia-Ana Varga and her arrogance of considering herself meant to make great changes regarding forests, ironically the place where any hops occur by slow laws of nature and striking laws of the chainsaw. Or by lack of professionals in the administrative apparatus of the Presidency.

Based on the right to free access to public information, we have requested that the Presidency show all requests that asked for the reexamination of the Forest Code. We will see if among them there are requests from the Austrian Embassy and/or Holzindustrie Schweighofer.

Nevertheless, until we get an answer, the effects of the President Klaus Iohannis' request will have been produced, with possibly irreversible consequences:

• Adopting the Forest Code will be, yet again, postponed;
• Meanwhile, the Schweighofer investment from Reci will be completely functional, consolidating the position of the company – from a dominant position to monopoly;
• The pressure on the timber resource would raise the prices and bankrupt a great number of small and medium-sized businesses (the 800.000 m3 timber resource, which will be processed by the new Schweighofer capacity covers almost entirely the needs of furniture industry in Romania!), illegal logging and overexploitation of the coniferous forests.

“Discriminatory treatment” and “non-competitive environment” are the most frequent words in the motivation of the request of reexamining the Forest Code.

Who should we not discriminate against? Holzindustrie Schweighofer? Is monopoly a competitive environment? Is this a “well made” competitive environment?

26th of March 2015

The Federation of Forest and Pastureland Owners of Romania – NOSTRA SILVA

Le quatrième pouvoir de l'état : HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER

(…) des capitaux étrangers ont mis la main sur nos forêts, pour des prix dérisoires. LA PLUPART DES PROPOSITIONS D'AFFAIRES QUI NOUS VIENNENT DE L'ETRANGER ONT COMME OBJET NOS FORETS. Ceci devrait nous faire réfléchir.

Theodor Cudalbu, ministre de l'Agriculture et des Domaines, Débats du Sénat sur le projet de loi pour la réglementation de l'achat des forêts, 3 juillet 1921.

Le quatrième pouvoir de l'état : HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER

Le geste du Président Klaus Iohannis, de renvoyer le projet de loi modifiant le Code Forestier au Parlement, a été le sommet de l'absurde qui a accompagné le débat du Code Forestier, tout le long des 2 dernières années.

L'absurde a commencé par le lancement du programme de réforme du secteur forestier Lucia Varga, qui se voulait inclus dans le projet de loi modifiant le code forestier. L'idée principale de ce programme-là était la vente du bois à la mesure directement des dépôts et non estimé, des forêts.

Le principal argument en a été la lutte contre l'exploitation illégale. Tout cela pourrait paraître simple et crédible pour quelqu'un qui se trouve en dehors du secteur, mais en fait cette ligne est techniquement impossible à cause du manque d'infrastructures dans les forêts. Cette initiative aurait mené à :

1. La transformation de tout agent économique de l'exploitation en simple prestataire de services (sortons les commerçants en dehors de la forêt) ;
2. Les entreprises d'exploitation et menuiseries auraient été privées de la ressource bois (situation classique des petites et moyennes entreprises de Roumanie : plus de 5000 agents économiques) ;
3. Holzindustrie Schweighofer aurait eu accès facile à l'entière ressource résineux, en toute variété, de l'entier fond forestier propriété publique (de l'état et des unités territoriales, c'est-à-dire plus de 4.5 millions hectares de forêt) ;

La déstabilisation du marché du bois et ses effets ont été ressentis en automne 2013, lorsque les prix du bois sur pied ont explosé, ce qui a mené à la disparition de plus de 4000 agents économiques de l'exploitation forestière et menuiserie, en 2014. Depuis 2013, le code forestier est devenu une arme pour déstabiliser l'administration des forêts et l'entier secteur menuiserie.

Heureusement, le changement politique de 2014 a fait laisser tomber le projet du code forestier en version Lucia Varga. La proposition a été remplacée, grâce à une ministre venue du dialogue social, (Mme la ministre Doina Pană) par un texte conçu suite à une consultation réelle avec les principales organisations professionnelles, sociales et patronales du secteur forestier et des ONG environnementales.

Le résultat en a été un code forestier consensuel dont l'idée principale a concentré un noyau de principes pour valoriser la masse du bois. Tout de même, ceci devenait la base juridique qui réglementait la vente de bois et qui limitait la transformation de Holzindustrie Schweighofer d'une position dominante en monopole (en imposant une limite de 30 % du volume d'une espèce de bois/ type de bois industriel travaillé par un seul agent économique). Par ce texte, on a voulu garantir l'approvisionnement de l'industrie du meuble avec du bois, limiter l'exportation de bois et développer l'industrie locale.

Pourtant, en juin 2014, lq Chambre de Commerce Roumano-Américaine a fortement attaqué le projet du code forestier, en un vrai lynchage médiatique. Bien que, plus tard, la Chambre de Commerce Roumano-Américaine ait laissé tomber ses accusations, fausses et non justifiées, le projet du code forestier, tellement consensuel jusqu'à ce moment-là, est soudainement devenu controversé.

La ligne Varga a été fortement soutenue par le PNL (Parti National Libéral). Au vote final, la proposition est tombé après avoir obtenu 197 votes pour. Il ne lui manquaient que 4 votes pour passer. Même de la part du PSD (Parti Social Démocrate) il y a eu quelques erreurs suspectes dans les votes de certains parlementaires (par exemple M. Tabugan).

En conséquence, la proposition de loi tendant à modifier le code forestier a été redéposée par le groupe parlementaire PSD – avec la promesse d'un vote rapide. Le code forestier est vite passé par les commissions, sans subir aucune modification. Il semblait que les choses devenaient claires, en fin.

Pas tout à fait! Le 28 septembre 2014, le soir, au Téléjournal sur TVR - Les interviews du téléjournal - ministre Doina Pană annonçait que le vote final sur le code forestier allait avoir lieu mardi, le 30 septembre 2014. Le 29 septembre 2014, le premier ministre Victor Ponta annonçait l'ajournement du vote, demandant plus de débats là-dessus.

La vraie raison a été l'intervention énergique de l'Ambassadeur de l'Autriche pour défendre les intérêts de la compagnie Schweighofer.

Ceci a été confirmé, à ce moment-là, par la ministre Doina Pană, et elle l'a redit ces derniers jours.

Le vote sur le code forestier a été ajourné pour septembre-octobre 2014. L'incertitude à l'intérieur du secteur forestier a atteint les plus hauts niveaux. Les prix de vente du bois sur pied sont devenus complètement fous, n'ayant rien à faire avec le marché des bûches, rondins ou planches.

Holzindustrie Schweighofer a réussi à arrêter le temps (l'apparition du code forestier), ainsi que leur troisième capacité de production devient opérationnelle en Roumanie. Ainsi, la capacité de travail du groupe monte de 40 % de la ressource résineux de Roumanie (position dominante) à 60 % (position de quasimonopole). Voilà la raison pour laquelle il était si important de bloquer le code forestier!

Nous voilà le printemps 2015, le code forestier adopté après de longs débats. Mme Varga continue à soutenir son programme de réformes radicales, soutenu par un PNL irrationnel et sans expertise, bloqué dans une opposition destructive par rapport au code forestier.

Comment le PNL s'est-il fixé dans la ligne Varga pendant que l'entier département environnemental du PNL a exprimé publiquement son soutien pour le projet modifiand le code forestier (Sulfina Barbu, Mugur Cozmanciuc, Cristi Chirteș, Stelian Dolha, Vasile Lupu, Gelu Puiu) ? Voilà, bien évidemment, un autre énigme du code forestier, que seul « l'effet Schweighofer » pourrait expliquer.

Finalement, la proposition modifiant le code forestier a été adoptée par une majorité fragile, avec un fort soutien de la part du PSD et quelques votes du PNL. Comme il s'agit d'une loi organique, la majorité nécessaire pour adopter le code forestier est difficile à atteindre.

La guerre semblait finir ! La pression et la confusion du marché du bois devraient enfin disparaître pour toujours. Holzindustrie Schweighofer seraient obligés à repenser leur stratégie en Roumanie. Après que le code forestier fût adopté, il y a eu de la paix. Aucune démarche publique majeure de contestation. La ligne Varga, complètement décrédibilisée.

Tout avait l'air du calme avant la tempête. Le silence était devenu assourdissant. La code forestier tardait à être promulgué. Près du terme limite établi par la Constitution pour la promulgation des lois, Président Klaus Iohannis annonçait par un communiqué de presse qu'il renvoyait le projet du code forestier au Parlement, pour être réexaminé.

La motivation complètement non-professionnelle du geste du président est incroyable.

Voilà notre réponse ponctuelle aux arguments du Président Klaus Iohannis :

1. Les propriétaires de forêts ne sont pas du tout conditionnés, par le projet du code forestier, dans le choix de l'unité de gestion forestière, prestataire de services forestiers. Tout de même, les services forestiers, prestés par les unités de gestion forestière pour les propriétaires de forêts libres à choisir leurs fournisseurs de services, ne peuvent être considérés aide d'état car ils sont entièrement payés par les propriétaires de forêts, sans subvention de la part de l’État Roumain ;
2. L'aménagement forestier est un système de réglementation de l'administration des forêts, respectant tout d'abord le principe de continuité et efficacité fonctionnelle des forêts. Si pour les forêts sous 10 ha le législateur a considéré instituer à travers la loi un système simplifié d'administration des forêts – en limitant le récolte de masse du bois à 3mc/an/ha – ceci n'est pas une renonciation à l'aménagement (réglementation de l'administration) ou le principe de continuité, mais vise leur réglementation directe selon le code forestier, document légal beaucoup plus fort qu'un aménagement forestier. En moyenne, l'expansion de la forêt arrive à 5 mc/an/ha. Le volume moyen récolté en Roumanie, pour un hectare de forêt, est environ 3 mc/an/ha, donc la réglementation du code forestier pour les forêts sous 10 ha ne mènera, en aucun cas, à une surexploitation des forêts ! Cela n'est qu'une réglementation simplifiée, équivalant un aménagement simplifié, ayant le but de débloquer la situation des forêts non-administrés surtout à cause du manque des aménagements forestiers. Légalement, ceux-ci ne peuvent être formulés que pour des surfaces plus grandes que 100 ha.
3. Le caractère différencié des taxes pour les annulations définitives pour certaines catégories d'investissements surviennent du caractère d'utilité publique de ces investissements (de divers parcs, réseaux d'énergie électrique) et est limité à ces exceptions-là ;
4. La limitation à 30 % de la quantité de masse de bois d'un certain type/espèce qui peut être travaillée par un agent économique/un groupe d'agents économiques n'est pas un principe anti-concurrentiel, bien au contraire ! Selon la loi de la concurrence, lorsqu'un agent économique atteint une position dominante/monopole en un certain segment du marché, l'autorité de réglementation doit intervenir pour limiter les effets de la position dominante/monopole en ce segment du marché. C'est exactement ce que réglemente le code forestier. Tout de même, l'aspect visant la préemption en conditions d'égalité de participation et de prix pourrait être considérée non-concurrentielle seulement si on ignore le mot égalité. Les principes de valorisation de la masse du bois représentent la base juridique pour une réglementation de vente de masse de bois, dont l'absence a généré plein de tensions à l'intérieur du marché du bois.

Il est difficile de comprendre la raison du point de vue exprimé par le Président de la Roumanie Klaus Iohannis, dans la motivation de la demande du réexamen du code forestier.

On espère que la vraie raison de la demande formulée par le président Iohannis n'ait rien à faire avec les intérêts de la compagnie Schweighofer mais avec Mme Lucia Ana Varga et son orgueil de se considérer prédestinée à produire de grandes modifications concernant les forêts, exactement là où tout saut se fait selon les lois lentes de la nature et les lois foudroyantes de la tronçonneuse. Ou par manque de spécialistes dans l'appareil administratif de la Présidence.

On a demandé au Président, en vertu du droit au libre accès aux informations d'intérêt publique, qu'on nous communique toutes demandes par lesquelles on a sollicité le réexamen du code forestier. On verra si parmi elles se trouvent aussi des demandes de la part de l'Ambassade de l'Autriche ou/et Holzindustrie Schweighofer.

Jusqu'au moment où on reçoit une réponse, les effets de la demande du président Klaus Iohannis se seront déjà produits, avec des conséquences possiblement irréversibles :

• l'adoption du code forestier sera, encore une fois, ajournée ;
• cependant, l'investissement Schweighofer de Reci sera déjà complètement opérationnel, consolidant la position de la compagnie – d'une position dominante à une position de monopole ;
• la pression sur la ressource de masse de bois aura des effets dans l'augmentation des prix, la faillite d'un grand nombre de petites et moyennes entreprises (la ressource de 800.000 mc masse de bois, qui sera à la disposition de la nouvelle capacité Schweighofer, couvrerait presque entièrement le nécessaire de l'industrie du meuble en Roumanie!), des exploitations illégales et surexploitations des forêts résineux.

Traitement discriminatoire et milieu non-concurrentiel sont les expressions les plus fréquentes dans la motivation de la demande de réexamen du code forestier.

Ne pas discriminer qui ? Holzindustrie Schweighofer ? Est-ce que le monopole représente un milieu concurrentiel ? C'est ça un milieu concurrentiel bien fait ?

26.03.2015

La Fédération des Propriétaires de Forêts et de Pâturages de Roumanie – NOSTRA SILVA