ÎCCJ: Conservation Carpathia a finanţat zborurile cu elicopterul ale ministrului Paşca Palmer (Guvernul Cioloş)

Publicat la: 17.11.2020| Comentarii
 
ÎCCJ: Conservation Carpathia a finanţat zborurile cu elicopterul ale ministrului Paşca Palmer (Guvernul Cioloş)

Transportul gratuit cu elicopterul al unui oficial reprezintă infracţiunea de dare de mită

 

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a motivat decizia civilă nr. 1954 din 7 octombrie 2020, hotărâre prin a respins recursul declarat de Fundaţia Conservation Carpathia şi Christoph Franz Johannes Promberger împotriva deciziei civile nr. 923 din 4 iulie 2019 pronunțată  de Curtea de Apel Braşov în dosarul 4579/62/2017.

 

 

Redăm, în extras, câteva din considerentele reţinute de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

 

 

  • Nostra Silva şi av. Bogdan Ioan Tudor Todoran “au o activitate susținută în plan public, pe tărâmul protecției mediului și al pădurilor, astfel încât limitele libertății de exprimare, în cazul acestora, trebuie să fie recunoscute ca fiind mai largi

 

(pagina 23 din decizie, paragraful 6)

 

 

  • “(…) în opinia instanței de recurs, nu există nicio îndoială că modul în care sunt numiți miniștri într-un anumit guvern, legăturile acestora cu diverse organizații non-guvernamentale sau fundații, activitatea anterioară a acestora în cadrul unor astfel de organizații, activitatea în domeniul protecției mediului sunt chestiuni foarte importante într-o societate democratică, despre care publicul are un interes legitim de a fi informat și care cad sub incidența dezbaterilor publice. În consecință, în acord cu statuările instanței de apel, și instanța de recurs apreciază că subiectele prezentate de intimați în articolele imputate au natura unor subiecte de interes public, general; că se înscriu în contextul unor dezbateri publice despre un subiect sensibil în România – retrocedarea pădurilor, înstrăinarea pădurilor și/sau defrișările lor nelegale, activitatea înalților funcționar guvernamentali în legătură cu Fundația reclamantă

 

(pagina 26 din decizie, paragrafele 4 şi 5)

 

 

  • astfel cum s-a reținut în cauză, dezbaterile cu privire la activitatea Fundației reclamante și la posibilul conflict de interese dintre secretarii de stat Erika Stanciu și Viorel Lascu au făcut obiectul unor dezbateri mai largi, chiar și la nivelul Parlamentului României, la ședințele Comisiei de Mediu a Camerei Deputaților, la care pârâtul Bogdan-Ioan Tudor Todoran a participat, solicitând, public, și demisia ministrului Pașca Palmer, pentru probleme de integritate, întrucât Fundația reclamantă ar fi finanțat zborurile cu elicopterul deasupra Munților Făgăraș ale acestui ministru, în ceea ce acesta a numit „campanie de imagine”, aspect cu privire la care ministrul a preferat să nu răspundă, iar reclamantul a recunoscut, la interogatoriu, că este adevărat, sursele de finanțare provenind din sponsorizări externe.

 

(pagina 27 din decizie, paragraful 3)

 

 

 

  • s-a demonstrat că intimatul pârât Todoran Bogdan Ioan Tudor nu a accesat ilegal sistemul informatic aparținând fundației sau reclamantului persoană fizică, nu a folosit practici nelegale pentru obținerea corespondenței profesionale a acestora, nu a plătit pentru aceasta și nu a obținut niciun folos material injust din publicarea sa. Astfel, pe tot parcursul cauzei, pârâtul a arătat că a intrat în posesia acestei corespondențe, fiindu-i transmise, în format electronic, de către o persoană din interiorul fundației, iar reclamanţii nu au dovedit contrariul.

 

(pagina 29 din decizie, ultimul paragraf)

 

 

  • ținând seama de autenticitatea corespondenței la care se face referire în cauză (a se vedea, în acest sens, cauza Guja contra Moldovei, hotărârea din 12 februarie 2008, par. 89), instanța de recurs consideră, în acord cu instanța de apel, că ingerința în dreptul la libera exprimare a intimaților, pretinsă de către reclamanți, deși este prevăzută de o lege accesibilă și previzibilă, urmărește un scop legitim – protecția dreptului la viață privată a reclamanților, nu este necesară într-o societate democratică, în cauză, trebuind să prevaleze dreptul la liberă exprimare cu privire la chestiuni de interes general

 

(pagina 29 din decizie, paragraful 2)

 

  • instanța de apel a apreciat, în mod corect, că sancțiunile impuse de prima instanță pârâților, constând în interzicerea săvârşirii în viitor a unor fapte similare, ar echivala cu o cenzură perpetuă de a se referi la activitatea reclamanţilor, o sancţiune, în mod evident, disproporţionată şi care nu poate fi compatibilă cu libertate de exprimare garantată de art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, în opinia instanței de recurs, nici cu dispozițiile constituționale ale art. 30 alin. 2 care interzic cenzura de orice fel, o asemenea măsură, fără stabilirea niciunui termen sau control, determinând o veritabilă „cauză de impunitate” a activității reclamanților, de orice natură ar fi aceasta, și o măsură disuasivă pentru activitatea publică a pârâților în acest domeniu.

 

(pagina 30 din decizie, ultimul paragraf şi

continuarea paragrafului pe pagina 31)

 

 

 

 

În altă cauză, într-un dosar penal, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit prin decizia 123/A din 8 aprilie 2015transportul gratuit cu elicopterul al unui oficial reprezintă infracţiunea de dare de mită.

 

Redăm, în extras, o parte din considerentele instanţei:

 

Infracţiunea de luare de mită constă în fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase, care nu i se cuvin (…). Sfera noţiunii de foloase este largă şi include orice avantaj de natură patrimonială. (…) În cazul luării de mită, actul pe care făptuitorul îl îndeplineşte poate fi ilicit dar şi licit.

 

În speţă, cuantumul transportului cu elicopterul pe ruta Bucureşti – Târgu Mureş şi retur a fost stabilit prin raportul de expertiză judiciară contabilă efectuat în faza de judecată la suma de 6.647 euro şi a fost suportat de inculpatul (…) pentru inculpatul (…)”

 

Inculpatul (…) a beneficiat de transport gratuit cu elicopterul nu în calitatea sa de persoană privată (…) ci în calitate de oficial (…) pentru a-şi îndeplini o îndatorire de serviciu“.

 

Prin urmare, la data de 21 mai 2011 inculpatul (…) a primit un folos patrimonial constând într-un transport gratuit cu elicopterul care nu i se cuvenea în scopul de a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu (…)”.

 

(Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, decizia 123/A din 8 aprilie 2015, Dosarul “Mită în elicopter“)

 

Mai multe detalii despre zborurile cu elicopterul ale Ministrului Mediului din Guvernul Cioloş, Cristina Paşca Palmer, puteţi citi în acest articol.

 

 

ICCJ – Dosar 4579 62 2017 – decizia 1954 din 7.10.2020

 

ICCJ – sectia penala – decizia 123A din 8 aprilie 2015

 
Top