ÎCCJ: Conservation Carpathia a finanţat zborurile cu elicopterul ale ministrului Paşca Palmer (Guvernul Cioloş)

Publicat la: 17.11.2020| Comentarii
 
ÎCCJ: Conservation Carpathia a finanţat zborurile cu elicopterul ale ministrului Paşca Palmer (Guvernul Cioloş)

Transportul gratuit cu elicopterul al unui oficial reprezintă infracţiunea de dare de mită

 

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a motivat decizia civilă nr. 1954 din 7 octombrie 2020, hotărâre prin a respins recursul declarat de Fundaţia Conservation Carpathia şi Christoph Franz Johannes Promberger împotriva deciziei civile nr. 923 din 4 iulie 2019 pronunțată  de Curtea de Apel Braşov în dosarul 4579/62/2017.

 

 

Redăm, în extras, câteva din considerentele reţinute de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

 

 

  • Nostra Silva şi av. Bogdan Ioan Tudor Todoran “au o activitate susținută în plan public, pe tărâmul protecției mediului și al pădurilor, astfel încât limitele libertății de exprimare, în cazul acestora, trebuie să fie recunoscute ca fiind mai largi

 

(pagina 23 din decizie, paragraful 6)

 

 

  • “(…) în opinia instanței de recurs, nu există nicio îndoială că modul în care sunt numiți miniștri într-un anumit guvern, legăturile acestora cu diverse organizații non-guvernamentale sau fundații, activitatea anterioară a acestora în cadrul unor astfel de organizații, activitatea în domeniul protecției mediului sunt chestiuni foarte importante într-o societate democratică, despre care publicul are un interes legitim de a fi informat și care cad sub incidența dezbaterilor publice. În consecință, în acord cu statuările instanței de apel, și instanța de recurs apreciază că subiectele prezentate de intimați în articolele imputate au natura unor subiecte de interes public, general; că se înscriu în contextul unor dezbateri publice despre un subiect sensibil în România – retrocedarea pădurilor, înstrăinarea pădurilor și/sau defrișările lor nelegale, activitatea înalților funcționar guvernamentali în legătură cu Fundația reclamantă

 

(pagina 26 din decizie, paragrafele 4 şi 5)

 

 

  • astfel cum s-a reținut în cauză, dezbaterile cu privire la activitatea Fundației reclamante și la posibilul conflict de interese dintre secretarii de stat Erika Stanciu și Viorel Lascu au făcut obiectul unor dezbateri mai largi, chiar și la nivelul Parlamentului României, la ședințele Comisiei de Mediu a Camerei Deputaților, la care pârâtul Bogdan-Ioan Tudor Todoran a participat, solicitând, public, și demisia ministrului Pașca Palmer, pentru probleme de integritate, întrucât Fundația reclamantă ar fi finanțat zborurile cu elicopterul deasupra Munților Făgăraș ale acestui ministru, în ceea ce acesta a numit „campanie de imagine”, aspect cu privire la care ministrul a preferat să nu răspundă, iar reclamantul a recunoscut, la interogatoriu, că este adevărat, sursele de finanțare provenind din sponsorizări externe.

 

(pagina 27 din decizie, paragraful 3)

 

 

 

  • s-a demonstrat că intimatul pârât Todoran Bogdan Ioan Tudor nu a accesat ilegal sistemul informatic aparținând fundației sau reclamantului persoană fizică, nu a folosit practici nelegale pentru obținerea corespondenței profesionale a acestora, nu a plătit pentru aceasta și nu a obținut niciun folos material injust din publicarea sa. Astfel, pe tot parcursul cauzei, pârâtul a arătat că a intrat în posesia acestei corespondențe, fiindu-i transmise, în format electronic, de către o persoană din interiorul fundației, iar reclamanţii nu au dovedit contrariul.

 

(pagina 29 din decizie, ultimul paragraf)

 

 

  • ținând seama de autenticitatea corespondenței la care se face referire în cauză (a se vedea, în acest sens, cauza Guja contra Moldovei, hotărârea din 12 februarie 2008, par. 89), instanța de recurs consideră, în acord cu instanța de apel, că ingerința în dreptul la libera exprimare a intimaților, pretinsă de către reclamanți, deși este prevăzută de o lege accesibilă și previzibilă, urmărește un scop legitim – protecția dreptului la viață privată a reclamanților, nu este necesară într-o societate democratică, în cauză, trebuind să prevaleze dreptul la liberă exprimare cu privire la chestiuni de interes general

 

(pagina 29 din decizie, paragraful 2)

 

  • instanța de apel a apreciat, în mod corect, că sancțiunile impuse de prima instanță pârâților, constând în interzicerea săvârşirii în viitor a unor fapte similare, ar echivala cu o cenzură perpetuă de a se referi la activitatea reclamanţilor, o sancţiune, în mod evident, disproporţionată şi care nu poate fi compatibilă cu libertate de exprimare garantată de art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, în opinia instanței de recurs, nici cu dispozițiile constituționale ale art. 30 alin. 2 care interzic cenzura de orice fel, o asemenea măsură, fără stabilirea niciunui termen sau control, determinând o veritabilă „cauză de impunitate” a activității reclamanților, de orice natură ar fi aceasta, și o măsură disuasivă pentru activitatea publică a pârâților în acest domeniu.

 

(pagina 30 din decizie, ultimul paragraf şi

continuarea paragrafului pe pagina 31)

 

 

 

 

În altă cauză, într-un dosar penal, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit prin decizia 123/A din 8 aprilie 2015transportul gratuit cu elicopterul al unui oficial reprezintă infracţiunea de dare de mită.

 

Redăm, în extras, o parte din considerentele instanţei:

 

Infracţiunea de luare de mită constă în fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase, care nu i se cuvin (…). Sfera noţiunii de foloase este largă şi include orice avantaj de natură patrimonială. (…) În cazul luării de mită, actul pe care făptuitorul îl îndeplineşte poate fi ilicit dar şi licit.

 

În speţă, cuantumul transportului cu elicopterul pe ruta Bucureşti – Târgu Mureş şi retur a fost stabilit prin raportul de expertiză judiciară contabilă efectuat în faza de judecată la suma de 6.647 euro şi a fost suportat de inculpatul (…) pentru inculpatul (…)”

 

Inculpatul (…) a beneficiat de transport gratuit cu elicopterul nu în calitatea sa de persoană privată (…) ci în calitate de oficial (…) pentru a-şi îndeplini o îndatorire de serviciu“.

 

Prin urmare, la data de 21 mai 2011 inculpatul (…) a primit un folos patrimonial constând într-un transport gratuit cu elicopterul care nu i se cuvenea în scopul de a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu (…)”.

 

(Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, decizia 123/A din 8 aprilie 2015, Dosarul “Mită în elicopter“)

 

Mai multe detalii despre zborurile cu elicopterul ale Ministrului Mediului din Guvernul Cioloş, Cristina Paşca Palmer, puteţi citi în acest articol.

 

 

ICCJ – Dosar 4579 62 2017 – decizia 1954 din 7.10.2020

 

ICCJ – sectia penala – decizia 123A din 8 aprilie 2015

High Court of Cassation and Justice: Carpathia Conservation financed helicopter flights of the minister Pașca Palmer (Cioloș Government)

Published at: 17.11.2020| Comments
 
ÎCCJ: Conservation Carpathia a finanţat zborurile cu elicopterul ale ministrului Paşca Palmer (Guvernul Cioloş)

The High Court of Cassation and Justice motivated the civil decision no. 1954 from October 7, 2020, through which rejected the appeal declared by Carpathia Conservation Foundation and Christoph Franz Johannes Promberger against the civil decision no. 923 from July 4, 2019 pronounced by Brașov Court of Appeal in the file 4579/62/2017.

 

We present as follows extracts from the motivation of the decision pronounced by the High Court of Cassation and Justice:

  • Nostra Silva and the lawyer Bogdan Ioan Tudor Todoran “manifest an intense public activity in the field of environment and forestry, so larger limits of the freedom of expression in their case need to be acknowledged”.

 

(page 23, paragraph 6)

 

  • “(…) there is no doubt, in the opinion of the Court of Appeal, that the nomination of ministers in a government, their connection to various non-governmental organizations and foundations, their former activity in such organizations, the activity in the field of environment protection are very important matters in a democratic society, of which the audience has a legitim interest to be informed and which fall under public debates. In consequence, in accordance with the legal norms of the Court of Appeal, the recourse court finds that the subjects presented by the appellees in the imputed articles are subjects of public interest, generally; they are part of the context of some public debates about a sensitive subject in Romania – the retrocession of forests, the alienation of forests and/or the illegal deforestation, the activity of senior government officials in connection with the plaintiff foundation”.

 

(page 26, paragraphs 4 and 5)

 

  • “as noted in the case, the debates regarding the activity of the plaintiff foundation and of the possible conflict of interests between the state secretaries Erika Stanciu and Viorel Lascu, were the object of a wider debate, even at the level of Romania’s Parliament, at the meetings of the Environment Commission of the Chamber of Deputies, where the defendant Bogdan-Ioan Tudor participated and publicly required the resignation of the minister Pașca Palmer, because of integrity issues, whereas the plaintiff foundation would have financed her the helicopter flights above the Făgăraș Mountains, which were named according to her „ campaign images”, an aspect the minister preferred not to respond to, and the plaintiff admitted, when interrogated, that it is true that the financing sources are from external sponsorship.”

 

(page 27, paragraph 3)

 

  • “it is demonstrated that the defendant appellee Todoran Bogdan Ioan Tudor did not illegally accessed the information system of the foundation or of the natural person plaintiff, did not used illegal practices to obtain the professional correspondence of them, did not paid for this and did not had any unfair material benefit from its publication. Therefore, during the case, the defendant proved that he had obtain this correspondence electronically from a person inside the foundation, and the plaintiffs did not prove the opposite.”

                                                                                                                                                  

(page 29, last paragraph)

 

  • “taking into consideration the authenticity of the correspondence referred to in the case (to see, in this regard, Guja against Moldavia case, the decision from February 12, 2008, paragraph 89), the recourse court considers, in accordance with the Court of Appeal, that the interference in the right to free expression of the appellees, alleged by the plaintiffs, although foreseen by an accessible and predictable law, perceived a legitim purpose – the protection of the right to private life of the plaintiffs, is not necessary in a democratic society, in the case, having to prevail the right to free expression regarding issues of general interest.”

 

(page 29, paragraph 2)

 

  • the appeal court correctly appreciated that the sanctions imposed by the first court to the defendants – the interdiction of future similar acts – would equal a continuous censorship of referring to the activity of the plaintiffs, which is a disproportionate sanction, incompatible with the freedom of expression guaranteed by article 10 in the European Convention of Human Rights  and, in the opinion of the court, with the provisions of the Romanian Constitution, article 30 (2), prohibiting any type of censorship; such measure, without any established term of control, causing a veritable impunity cause of the activities of the plaintiffs, regardless its nature, and a dissuasive measure for the public activity of the defendants in this domain.” 

 

(page 30, the last paragraph and the first paragraph from page 31)

 

https://youtu.be/pUoy8GcL1Aw

 

In other case, in another criminal record, the High Court of Cassation and Justice established through the decision 123/A from April 8, 2015 that the free transport of an official with the helicopter represents a bribery offense.

 

We quote part of the considerations of the court:

 

The bribery offense consists of the action of the official, who, directly or indirectly, pretends or receives money or other benefits, of which is not entitled (…) The meaning of benefits is large and includes any advantage of patrimonial nature (…) In the event of bribery offense, the perpetrator’s action may be both, illicit and licit.”

 

In the present case, the value of the helicopter transport on the route Bucharest – Târgu Mureş – Bucharest was established to 6,647 Euro by the accounting judicial expertise report during the trial phase and incumbed to the defendant (…) for the defendant (…)”

 

The defendant (…) benefited of free helicopter transport not as private person, but as official person (…) in order to fulfil a work obligation”.

 

Therefore, on the 21st of May 2011, the defendant (…) received material payment under the form of free helicopter transportation to which was not entitled, with the aim of fulfilling an act that was part of the work obligations (…)”.

 

(The High Court of Cassation and Justice, the penal section, Decision 123/A on the 8th of April, Case “Bribing in the helicopter)

 

You can read in this article, more details on Cristiana Paşca Palmer’s (the Environment Ministry in Cioloş Government) helicopter flight.

 

ICCJ – File 4579 62 2017 – Decision 1954/ 07.10.2020

 

ICCJ – penal section – Decision 123A/ 08.04.2015

 
Top