Marsul de protest Salvati Padurile Romaniei – 29 Martie 2014

Publicat la: 29.03.2014| Comentarii|Fisiere atasate
 
Marsul de protest Salvati Padurile Romaniei – 29 Martie 2014

I – ANALIZA INDICATORILOR STATISTICI ASUPRA PONDERII SILVICULTURII ÎN ECONOMIA NAȚIONALĂ

Alocare financiară 2014-2020 din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) pentru Politica Agricolă Comuna (PAC) în România

Pilonul I* (Plățile directe și măsuri de piață)
medie 150 euro/ha/an aplicată pe 10.000.000 ha
10,5 miliarde euro
Pilonul II**(Dezvoltare rurală) 7,1 miliarde euro***
TOTAL perioada 2014-2020 17,6 miliarde euro

* 15% din suma totala (1,6 miliarde euro) destinata Pilonului I poate fi transferata catre Pilonul II la decizia Statului Membru
** din care 2,5 miliarde euro sunt alocati pentru masuri de dezvoltare rurală, cum are fi renovarea, dezvoltarea satelor,îmbunătăţirea serviciilor de bază, etc sau măsuri care se adresează atât sectorului agricultură cât și silvicultură, de exemplu formare profesională sau servicii de consultanță;
*** la suma din tabel se adauga contributia din Bugetul National (25%)
Ponderea in economia nationala a sectoarelor Agricultura si industria alimentara si Silvicultura si industria lemnului, precum si raportul posibil de alocare a resurselor din FEADR 2014-2020 intre cele doua sectoare

Date INS 2011 Agricultura si Industria Alimentara Silvicultura si Industria Lemnului RAPORT de influenta in economie
Suprafata 14.600.000 ha 6.700.000 ha 2,2
Numar proprietati 4.000.000 800.000 5,0
Numar de companii 20.882 12.537 1,7
Angajati inregistrati 285.491 142.676 2,0
Ponderea in PIB* 13,5 % 3,5 % 3,9
Ponderea in Exporturi Nationale 10,0 % 7,0 % 1,4

*Tabel INS – CON105D – valori 2010
Alocarea financiara minima si maxima catre Sectorul silvicultura si industria lemnului
din FEADR 2014-2020

Raport pondere in economia nationala Valoare Pilonul II Alocare Sectorul Silvicultura Industria Lemnului
fara 15% din pilonul I (mld.euro) cu 15% din pilonul I (mld.euro) fara 15% din pilonul I (mld.euro) cu 15% din pilonul I (mld.euro)
Suprafata 2,2 4,6 6,2 2,09 2,82
Numar proprietati 5,0 4,6 6,2 0,92 1,24
Numar de companii 1,7 4,6 6,2 2,71 3,65
Angajati inregistrati 2,0 4,6 6,2 2,30 3,10
Ponderea in PIB 3,9 4,6 6,2 1,18 1,59
Ponderea in Exporturi Nationale 1,4 4,6 6,2 3,29 4,43
Valoare Alocare minima sectorului Silvicultura si industria lemnului in baza ponderii in economie
Valoare Alocare maxima sectorului Silvicultura si industria lemnului in baza ponderii in economie

II. RAPORTUL BĂNCII MONDIALE

Cerințele Uniunii Europeneîn ceea ce privește alocarea banilor din P.N.D.R. specifică necesitatea ca minim 30% din totalul fondurilor să fie destinate combaterii schimbărilor climatice sau adaptării la acestea.
În vara anului 2013, în cadrul asistenței tehnice pe această temă, acordate Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice de către Banca Internațională de Reconstructie și Dezvoltare, sectorul forestier a fost prezentat ca cel mai eficient din punct de vedere al combaterii efectelor schimbărilor climatice și adaptării la acestea.
Din raportul intermediar prezentat de către experții Băncii Mondiale în data de 19 septembrie 2013 a rezultat că toate măsurile propuse a fi implemenate în sectorul forestier prin P.N.D.R. 2014-2020, au eficiență maximă în ceea ce privește schimbările climatice, comparativ cu măsurile specifice sectorului agricol.
Același raport a analizat propunerile financiare ale reprezentanților sectorului forestier pe fiecare măsură și recomandă un nivel mult mai ridicat în ceea ce privește alocările bugetare.
De asemenea, a fost subliniat faptul că aceste măsuri pot și trebuie să determine inclusiv recuperarea rămânerilor în urmă semnificative ce se regăsesc în sectorul forestier, sens în care următoarele alocări financiare propuse au fost toate considerate INSUFICIENTE:

  • Accesibilitatea fondului forestier (infrastructură, drumuri forestiere) – 700 milioane EUR;
  • Împădurirea terenurilor degradate și agricole, inclusiv perdelele forestiere de protecție – 500 mil EUR;
  • Investiții în tehnologii de exploatare și procesare a lemnului care să fie prietenoase cu mediul și eficiente economic – 300 milioane EUR;
  • Compensații pentru restricțiile de natură economică impuse deținătorilor de păduri – 250 milioane EUR;
  • Instruirea proprietarilor de păduri si a personalului silvic/consultanță de specialitate pentru aceștia – 70 milioane EUR;
  • Sprijin pentru organizarea lanțurilor de producție și marketing în silvicultură – 50 milionae EUR;
  • Asigurări și fonduri mutuale pentru sectorul silvic – 45 milioane EUR.
  • Cercetare și inovare – 15 milioane EUR;

CONCLUZIE: SUMA DE 1,93 MILIARDE EURO DIN PILONUL II AL P.N.D.R. ESTE INSUFICIENTĂ PENTRU IMPLEMENTAREA MĂSURILOR ÎN SECTORUL FORESTIER.

III. SUPRAIMPOZITAREA, SUPRATAXAREA ŞI DISTRIBUŢIA PRIN LEGE A VENITURILOR PROPRIETARILOR DE PĂDURI

Un procent de minim 83% din veniturile proprietarilor de pădure se pierd prin supraimpozitare și cheltuieli de gospodărire a pădurilor, iar acest procent poate atinge pragul de 114%!
Vă prezentăm în secțiunea ce urmează impozitele și cheltuielile care determină tot mai mulți proprietari să-și vândă pădurile:

  • impozitul pe terenul forestier intravilaneste între 13, 16, 18 sau 24 lei pe hectar, iar prin aplicarea coeficienţilor de corecţie poate ajunge la un maxim de 104, 128, 144 sau 192 lei pe hectar;
  • impozitul pe terenul forestier extravilan este între 7, 10, 12 sau 14 lei pe hectar, iar prin aplicarea coeficienţilor de corecţie poate ajunge la un maxim de 56, 80, 96 sau 112 lei pe hectar;
  • 16% impozit pentru veniturile din silvicultură;
  • 10,5% contribuţii de asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii de asigurări sociale;
  • 0,5% pentru exploatarea resurselor naturale;
  • 2% taxă pentru fondul de mediu (cu excepţia lemnelor de foc);
  • 15-25% fond de conservare şi regenerare a pădurilor;
  • între 44 lei/an şi 150 lei pe an/ha (inclusiv TVA) taxe pentru servicii silvice/administrare/pază;
  • între 5 euro/ha – suprafețe mai mari de 500 ha și 20 euro/ha – suprafețe mai mici de 500 ha pentru lucrări de amenajare (proiectare silvică), care se execută din 10 in 10 ani;
  • alte cheltuieli specifice administrării pădurii (puneri în valoare, documentaţii tehnice pentru regenerarea pădurilor, cheltuieli de protecţie a pădurilor etc).

Însumând cotele prevăzute de lege ajungem la un procent de 44-54%, la care se adaugă impozitul pe teren şi taxele de servicii silvice, pază şi administrare.
Creşterea medie pentru pădurile din România este de 4-6 mc/an/hectar la munte și 3-4 mc/an/ha la câmpie, din care se poate exploata un procent de maxim 85%.
Valoarea medie de referinţă pentru masă lemnoasă este de 85 lei/mc + TVA, respectiv 105,4 lei cu TVA inclus<.
Un simplu calcul demonstrează că, în cea mai bună variantă, se obțin venituri între 340 şi 510 lei pe an și pe hectar, iar în zonele de câmpie rezultă un venit mediu de 316 lei (TVA inclus).

Venit minim an/ha raportat la cheltuieli

venit maxim an/ha raportat la cheltuieli

taxe şi impozite
Venituri 340 lei 510 lei
Cheltuieli 63 lei 63 lei impozit pe teren (mediu)
35,7 lei 53,55 lei contribuţii sociale
1,7 lei 2,55 lei exploatare resure naturale
6,8 lei 10,2 lei fondul de mediu
54,4 lei 81,6 impozitul pe venit
68 lei 102 lei fond ce conservare (mediu)
44 lei munte
150 lei câmpie
44 lei munte
150 lei câmpie
taxe de pază sau administrare
10,2 lei 15,3 lei alte cheltuieli specifice (3%)
TOTAL cheltuieli între 283,8 lei şi 389,8 lei între 372,2 lei şi 478,2 lei
Procent din venituri între 83,47% şi 114,64% între 72,98% şi 93,76%

La aceste cheltuieli se vor adăuga, dacă vânzarea lemnului pe picior va fi interzisă, conform proiectului de modificare a codului silvic, şi alte cheltuieli legate de aducerea lemnului la drum auto (cel puţin TVA calculat la costurile de prestări-servicii exploatare, pe care proprietarii îl vor achita firmelor de exploatare), în condiţiile în care preţul lemnului nu va creşte cu acelaşi procent.
Deosebit de important este faptul că, în perioada 2009-2013, supraimpozitarea detaliată mai sus a fost concomitentă cu lipsa totală a finanţării din partea statului pentru păduri, această politică fiscală devenind astfel cauza primordială a unui procent semnificativ din defrișările ilegale.

Materiale video eveniment

Link Video

 
Top