Tăieri ilegale, înstrăinarea terenurilor forestiere – declinul comunităţilor rurale

Tăieri ilegale, înstrăinarea terenurilor forestiere, concentrarea economică a prelucrării masei lemnoase şi declinul comunităţilor rurale – asigurate de parlamentari şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

sprijinul acordat prin PNDR pentru un ha de pădure este de 20 de ori mai mic decât cel pentru o vacă şi de până la 30-40 ori mai mic decât sprijinul pentru un hectar de păşune montană

O fermă de vaci de 1000 de capete sau o fermă agricolă de 1000 ha este mai importantă în PNDR decât întreg Parcul Naţional Retezat!!!

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – NOSTRA SILVA atrage atenţia asupra eşecului celor două mari proiecte de sprijinire a gestionării durabile a pădurilor:

• respingerea, în plenul Camerei Deputaţilor, a proiectului de modificare a Codului Silvic şi
• alocarea unei sume derizorii în Programul de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru domeniul pădurilor.

Marţi, 24.06.2014, în plenul Parlamentului, s-a votat, confuz, proiectul de modificare a Codului Silvic: 198 de voturi pentru, 10 abţineri, 98 de voturi împotrivă. Fiind lege organica, proiectul ar fi trebuit să întrunească 203 voturi (majoritate calificată). Proiectul de lege a fost definitiv respins, discuţiile pe Codul Silvic se vor relua de la zero, fiind necesară iniţierea unui alt proiect legislativ.

Tot marţi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a transmis pentru o ultimă dezbatere forma finală a măsurii de silvomediu inclusă în viitorul PNDR 2014-2020, fără a onora promisiunile făcute domeniului forestier. Această măsură de silvomediu a fost identificată, în grupurile de lucru tehnice alcătuite din reprezentanţii NOSTRA SILVA, ai ONG – urilor de mediu, ai Departamentului Pădurilor, ai Ministerului Agriculturii, consultant şi experţi, ca fiind cea mai bună măsură pentru susţinerea funcţiilor de protecţie ale pădurilor, începând cu schimbările climatice, biodiversitatea, protecţia solului, etc, prin acordarea unei compensaţii proprietarilor de păduri pentru:

• asumarea unui angajament voluntar de respectare a unor zone extinse de linişte în pădure;
• reducerea periodicităţii tăierilor de masă lemnoasă;
• reducerea cantitativă a tăierilor.

Deşi măsura a fost apreciată unanim în discuţiile tehnice ca fiind foarte bună, Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale a impus o alocare financiară derizorie. Consecinţa alocării financiare insuficiente: suma acoperă necesarul estimat pentru doar 600.000 ha pădure (20% din pădurile private).

În consecinţă MADR a propus coeficienţi de reducere a sprijinului de 50% pentru pădurile de peste 1000 ha şi de 70% pentru pădurile de peste 5000 ha (deşi în discuţiile tehnice proprietarii de păduri au aratat ca aceste proprietăţi de peste 1000 ha sau 5000 ha sunt forme asociative devălmaşe sau în indiviziune, ale unor întregi comunităţi de sute sau mii de locuitori).

Evident, atractivitatea măsurii scade dramatic dacă din pierderea estimată prin angajamentul de mediu (pierdere efectivă prin nerecoltarea masei lemnoase) proprietarul de pădure – comunităţi istorice de proprietari, în majoritate – primeşte doar 50% sau chiar 30%.

Pentru o exemplificare mai clară a lipsei de măsură cu care judecă Ministerul Agriculturii, sprijinul acordat prin PNDR pentru un ha de pădure este de 20 de ori mai mic decât cel pentru o vacă şi de până la 30-40 ori mai mic decât acel pentru un hectar de păşune montană.

O fermă de vaci de 1000 de capete sau o fermă agricolă de 1000 ha este mai importantă în PNDR decât întreg Parcul Naţional Retezat !!!!

În acest context, reamintim că Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România NOSTRA SILVA a solicitat printr-un marş de protest, printr-o petiţie on-line, prin materiale scrise şi argumentate către toate instituţiile statului, politici publice pentru următoarele domenii de intervenţie (teme ale petiţiei on-line, semnată de peste 2000 de romanii într-o săptămână):

Stop tăierilor ilegale de păduri !

Dezastrul din pădurile României: în ultimii 20 de ani s-au tăiat ilegal 366.000 ha de pădure, cauzând prejudicii de 5 miliarde de euro.

Click pe harta pentru a accesa Google Forest Watch!

Am solicitat măsuri  reale pentru combaterea tăierilor ilegale: orientarea controlului pe zone de risc, aplicarea EUTR 995/2010, operaţionalizarea SUMAL.

Sprijinul în PNDR pentru măsura de silvomediu – prin asumarea voluntară, verificabilă, a unor angajamente de silvomediu – pentru proprietarii de păduri credem ca ar fi fost o masură foarte eficientă de combatere a tăierilor ilegale.

De asemenea, măsura propusa în Codul Silvic, de stabilire a unui indice de recoltare de pana la 3 mc/an/ha pentru proprietăţile sub 10 ha era o măsură benefică cu următoarele argumente:

• indicele de recoltare de 3 mc/an/ha este sub creşterea medie a pădurii (5 mc/an/ha), deci ar fi asigurat principiul continuităţii pădurilor.
• cauza principală a existenţei în prezent a unei suprafeţe de aproximativ 500.000 ha păduri în afara regimului silvic este tocmai blocajul amenajării pădurilor cu suprafeţe mici şi interzicerea recoltării de masă lemnoasă fără amenajament silvic. Măsura propusă în Codul Silvic ar fi deblocat această situaţie şi ar fi redus în mare parte suprafaţa pădurilor neadministrate.

Stop falimentării şi înstrăinării pădurilor!

Sute de mii de hectare teren forestier au fost înstrăinate în perioada 2006-2013 cătr efonduri de investiţii străine. Unele tranzacţii au avut la bază retrocedări frauduloase – a se vedea, spre exemplificare, vânzarea munţilor Puru, Galbenu, Petrimanu, obţinuţi cu acte false şi înstrăinaţi unor investitori din Austria.

Click pe imagine  pentru a urmari  un documentar  Antena 3: ”Peter Pilz , politician austriac: Voi aveti  paduri ieftine si Guvern la fel de ieftin!”

Am solicitat schimbarea reglementărilor silvice, politicilor  fiscale  şi administrative, politici care  prin suprareglementare, suprafiscalitate, abuzuri  si hărţuire  conduc  proprietarii de păduri  către vânzarea proprietăţilor la preţuri derizorii sau către tăieri ilegale.

O alocare financiară echitabilă în viitorul PNDR pentru sectorul forestier!

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, a propus sustinerea cu sume DERIZORII din bani europeni a sectorului silvic în perioada 2014-2020.

Am solicitat pentru pădurile României măsuri de silvomediu  şi  protective împotriva schimbărilor climatice, accesibilizare  şi dezvoltare durabilă în viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020!

Măsuri  de sprijinire a prelucrării locale a masei lemnoase !

Firma cu capital austriac Holzindustrie Schweighofer prelucrează anual peste 2,6 milioane metri cubi  răşinoase, având o poziţie dominantă pe piaţa lemnului. Compania  a anunţat investiţii într-o nouă fabrică care să ducă capacitatea totală de prelucrare la aproximativ 3,5 milioane metri cubi pe an. Capacitatea de prelucrare ar depăşi, în această situaţie, resursele forestiere de răşinoase care pot fi furnizate de pădurile României, conducând la supraexploatare şi tăieri ilegale.

Obiectiv: crearea de locuri de muncă, prelucrare superioară a masei lemnoase  şi dezvoltarea zonei rurale; descurajarea concentrării economice în prelucrarea lemnului.

În proiectul de modificare a Codului Silvic, Federaţa Proprietarilor de Păduri din România a susţinut (şi au fost incluse în proiectul de Cod Silvic respins de plenul Camerei Deputaţilor) principii de valorificare a masei lemnoase care ar fi venit în realizarea dezideratelor enuntaţe:

• prioritizarea asigurării necesarului de lemn de foc în zona rurală (în caz contrar avem o presiune uriaşă de tăieri ilegale pentru nevoile vitale ale populaţiei rurale);
• dezvoltarea rurală, prin sprijinirea prelucrării locale a masei lemnoase;
• limitarea la 30% a volumul disponibil naţional dintr-un sortiment industrial dintr-o anumită specie care poate fi prelucrată de către o firmă/grup de firme.

Respingerea Codului Silvic determină perpetuarea situaţiei actuale în care nu există un regulament de vânzare a masei lemnoase, o piaţă a lemnului dezorganizată şi permiterea în continuare a concentrării economice a prelucrării masei lemnoase.

Concluzia noastră: respingerea Codului Silvic în plenul Camerei Deputaţilor şi alocarea financiară derizorie pentru domeniul pădurilor în viitorul PNDR înseamnă perpetuarea stării de fapt actuale: tăieri ilegale, înstrăinarea terenurilor forestiere, concentrarea economică a prelucrării masei lemnoase şi declinul comunităţilor rurale, a comunităţilor istorice de proprietari!

Solicităm iniţierea de urgentă a unui nou proiect de Cod Silvic, promovat cu respect faţă de principiile transparenţei decizionale şi reanalizarea prioritizării alocărilor financiare în viitorul PNDR, cu o alocare echitabilă pentru păduri!