Cât lemn mai avem în pădurile României?

Dar păduri mai avem?

Campaniile mediatice privind tăierile ilegale de păduri sunt distorsionate prin extragerea unor date statistice parţiale şi interpretarea tendenţioasă a acestora.

Pentru un tablou integral trebuie să subliniem adevărul nespus despre amploarea şi efectele tăierilor ilegale.

1. Ce lipseşte din afirmaţia:

“Daca se taie în ritmul ăsta, rămânem fără păduri! Se defrişează 3 ha pădure/ oră!”

Sunt folosite date statistice reale: în perioada 1990-2004 au fost tăiate ras sau brăcuite 350.000 ha pădure. Cifra este reală, rezultată în baza unei evaluări efectuate de ITRSV-uri a suprafeţelor retrocedate în baza Legii 18/1991, suprafeţe mici, sub 1 ha, retrocedate fărâmiţat în lipsa oricărui cadru legislativ şi instituţional de asigurare a regimului silvic.

Această cifră a sufrafeţelor tăiate ras/brăcuite a stat şi la baza evaluării Curţii de Conturi privind volumul de 80 milioane mc tăiaţi ilegal în perioada 1990-2012 (volum estimat a fi extras pe cele 350.000 ha, considerand 200-240 mc/ha în medie).

Ce se omite în aceste prezentări:

• aceste suprafeţe tăiate ras/ brăcuite sunt rezultatul unui proces şi a unor greşeli istorice făcute în retrocedarea pădurilor în perioada 1990-2004.
• termenul de suprafeţe defrişate este fals. Aceste suprafeţe au rămas în categoria de folosinţă pădure, astăzi sunt în proporţie covârşitoare regenerate. Pe aceste suprafaţe avem în prezent păduri tinere.
• suprafaţa pădurilor a crescut din 2008 până în 2015 cu peste 150.000 ha, prin includerea în fondul forestier naţional a unor suprafeţe semnificative de păşuni împădurite, care astfel au devenit protejate de legislaţia silvică şi supuse regimului silvic.

2.“Se taie ilegal din pădurile Romaniei 8 milioane mc/an”

Şi aici avem date statistice reale: cifra de 8 milioane mc tăiati ilegal pe an în perioada 2008-2014 a fost facută publică în fundamentarea OUG privind înfiinţarea Gărzilor Forestiere. Cifra este rezultatul unei evaluări parţiale, în a doua revenire pe aceleaşi suprafeţe, în Ciclul II al Inventarului Forestier Naţional. Important: este o cifră medie în perioada 2008-2014 şi este rezultatul unei cercetări parţiale.

Ce nu se spune:

• rezultatul Inventarului Forestier Naţional, datele finale pentru, arată că în pădurile României există un volum de 2,29 miliarde mc masă lemnoasă, cu o medie pe ha de peste 300 mc, volum mult peste media europeană. Stocul de masă lemnoasă de 2,29 miliarde mc este în creştere uriaşă faţă de estimarea precedentului Inventar Forestier National, din 1986, care a estimat acest stoc la 1,44 miliarde mc. Cercetarea din perioada 2008-2013 este una exhaustivă, după o metodologie europeană, efectuată cu mari eforturi umane şi costuri semnificative. Oferă o imagine a fondului forestier naţional completă.
• concluzia evidentă: avem tăieri ilegale, tăieri grave prin amplasarea în zonele accesibile ale pădurilor. Per total însă, în pădurile României se taie mult mai puţin decât creşterea anuală a pădurii, avem o acumulare de masă lemnoasă în pădurile României.

 

3. “se taie în continuare ca în codru!”

Şi pentru această concluzie se folosesc date statistice reale: creşterea numărului amenzilor şi a volumului de masă lemnoasă confiscată precum şi rezultate din raportările instituţiilor de control. Se concluzionează fals că se taie în continuare în acelaşi ritm în pădurile Romaniei.

Informaţii esenţiale care nu se evidenţiază:

• numărul mai mare de amenzi este rezultatul intensificării acţiunilor de control ale tuturor instituţiilor statului cu atribuţii pe această linie.
• în 2014, volumul de masă lemnoasă exploatat, conform raportărilor INS, a scăzut cu 1,2 milioane mc faţă de 2013, de la 19,1 la 17,9 milioane mc.
• în 2015, datele statistice indică o scădere cu 600.000 mc a exportului de cherestea de răşinoase, echivalentul unui volum de peste 1.000.000 mc buştean, în condiţiile unui plus de 600.000 mc buştean de răşinoase importat în principal din Ucraina şi Bielorusia. Aceasta înseamnă un volum de 1,6 milioane mc lemn rotund intrat în industria de prelucrare primară care nu se mai taie din pădurile României, echivalentul unui volum de 2-2,5 milioane mc lemn pe picior de răşinoase mai puţin exploatat din pădurile României. Per total, în 2015, considerând şi foioasele, a fost exploatat din pădurile României un volum mai mic cu minim 4 milioane mc faţă de anul 2014. Concluzia evidentă: operaţionalizarea Wood Tracking – Radarul Pădurilor a scos de pe piaţa lemnului aproximativ 4 milioane mc masă lemnoasă ilegală. Evident, sistemul nu este perfect: trebuie îmbunătăţit.
• situaţia tăierilor ilegale de masă lemnoasă în 2015 este mult îmbunătăţita faţă de anii anteriori. Reducerea volumului exploatat (legal şi ilegal) a condus la o criză artificială de resursă de masă lemnoasă în industria lemnului, dar şi în aprovizionarea cu lemn de foc a populaţiei (în anumite zone s-a ajuns la un preţ de 400 lei/mc şi nici la acest preţ nu se găseşte lemn). Criza de resursă a condus la creşteri articiale ale preţului masei lemnoase, în contratimp cu evoluţiile preţului cherestelei, care a scăzut pe pieţele internaţionale.

CONCLUZIILE acestei analize sumare:

• suprafaţa pădurilor nu s-a redus în Romania, dimpotrivă a crescut, statistic, cu peste 150.000 ha;
• volumul exploatat din pădurile României, cu tăieri ilegale cu tot, este, încă, sub creşterea pădurilor. Avem o acumulare importantă de masă lemnoasă pe picior.
• intrarea în vigoare a sistemului Wood Tracking- Radarul Pădurilor a schimbat radical situaţia tăierilor ilegale, care sunt mult mai mici în anul 2015 decât în anii anteriori.
• campaniile de presă care vorbesc exclusiv despre tăieri ilegale nu oferă un tablou complet.

 

SOLUŢII pentru îmbunătăţirea stării pădurilor:

1. un program de accesibilizare a fondului forestier, pentru a scădea presiunea exclusivă pe zonele accesibile.
2. investiţii în tehnologii de exploatare prietenoase cu mediul.
3. scăderea presiunii economice asupra pădurilor. În prezent administrarea pădurilor se susţine exclusiv din venituri din exploatarea masei lemnoase. Dacă societatea doreşte să protejeze pădurea, trebuie să ofere venituri alternative celor din lemn, prin compensarea funcţiilor de protecţie ale pădurilor, în special a pădurilor incluse în arii protejate. Altfel totul este o demagogie.
4. lemnul este o resursă regenerabilă, foarte importantă pentru industria de prelucrare primară, industria mobilei şi alte produse finite din lemn. Exporturile totale de produse din lemn însumează aproximativ 4 miliarde euro, cu un aport net valutar în balanţa export/import de peste 3 miliarde euro anual.
5. peste 2 milioane de locuinţe în mediul rural, dar nu numai, sunt dependente de lemn ca resursă energetică: lemnul de foc. Criza de resursă   prin reducerea volumului exploatat în 2015 a condus deja la o creştere a preţului lemnului de foc la 350-400 lei/mc. Să nu ne jucăm cu siguranţa încălzirii a 2 milioane de locuinţe, adica 7-8 milioane de locuitori ai României!
6. cauzele tăierilor ilegale sunt multiple: săracie în mediul rural, incapacitate de monitorizare şi control a multor instituţii ale statului, evoluţia fragmentată a procesului de retrocedare, politizarea conducerii Romsilva, corupţie. Tăierile ilegale nu se combat exclusiv prin măsuri de control şi mai ales abuzuri ale controlului. Valuri de control au fost multe, iar tăierile ilegale nu au dispărut. Este nevoie de măsuri serioase, de eliminare a cauzelor tăierilor ilegale.

Dacă dorim să ajutăm, să susţinem măsuri reale de investiţii şi dezvoltare a fondului forestier naţional!
Nu în ultimul rând, avem nevoie şi de eliminarea demagogiei în orice demers de protejare a pădurilor României!