Hemoragia de aur verde
TRANSCRIPT
Tara bogata si mult prea furata.
Hemoragia de aur verde ne costa miliarde.
80.000.0000 metri cubi de lemn au disparut din padurile Romaniei.
Codul silvic este blocat de politicieni si grupurile de interese din mafia lemnului.
Analiza si raspunsuri cu doamna deputat Doina Pana, domnul Catalin Tobescu, vicepresedinte Nostra Silva si domnul Andrei Ciurcanu, jurnalist de investigatii si reporter "In premiera".
Realizator: Dana Grecu.
[…]
Dana Grecu : De ce va agatati de Codul Silvic, D-na Ministru ?
Doina Pana: Varianta Varga a Codului Silvic a picat in iunie anul trecut in Parlament. Este un Cod Silvic scris impreuna cu toti factorii interesati-proprietari de paduri, ocoale private, industria lemnului, industria mobile, ONG-uri, si care a fost promovat de un grup de peste 100 parlamentari PSD. Deci este altceva decat s-a mers de catre d-na Varga in Guvern.
Dana Grecu: Atunci pe cine reprezenta acel Cod Silvic – varianta Varga ?
[…]Catalin Tobescu: Este o intrebare foarte grea, pentru ca acel Cod Silvic a pornit de la o identificare reala a problemelor din sector: 500 000 ha paduri neadministrate, lipsa unui regulament de vanzare a masei lemnoase, lipsa compensatiilor pentru proprietarii de paduri, taieri ilegale. In lipsa unui regulament de vanzare, Romsilva a crescut permanent preturile. Avem si companii care , din pozitia dominanta, au practicat preturi excesive si de ruinare,exact asa cum sunt definite de legea concurentei. Ne-am trezit in 2013-2014 cu preturi nesustenabile la masa lemnoasa care au condus la concentrarea industriei de prelucrare a masei lemnoase . Prelucrarea lemnului la nivel local a fost adusa in pragul falimentului si a fost periclitata industria mobile, care nu a mai vaut resurse si preturi mult prea mari.
Dar d-na Varga a venit in rezolvarea acestor probleme cu niste axiome, solutii pe care nu s-a putut discuta: padurile neadministrate sa fie preluate fortat in paza de catre Romsilva. Sa vindem lemnul doar in forma fasonata, etc. Acestea sunt solutii liberale ?
[…] Dana Grecu: Exista un sistem de control al taierilor ilegale (SUMAL, FMIMS), dar nimeni nu a verificat cine se face vinovat de neutilizarea acestor sisteme.
Catalin Tobescu: Ati facut niste sublinieri si cred ca ati inteles foarte bine. Nu a existat vointa politica si nu a existat interesul de a se opri taierile ilegale in toti acesti ani. Cand s-a pus problema retrocedarilor- Legea 1/2000, orice stat responsabil se gandeste – O sa retrocedez padurile, trebuie sa ma gandesc cum o sa le administrez”. A venit acest credit de la Banca Mondiala care este din 2001 - pentru a sustine administrarea padurilor, in special a celor private. Din 2001 pana in 2005, statul roman nu a fost in stare sa cheltuiasca nici un leu. In 2005, a inceput implementarea acestui proiect, care s-a intins pe 4 ani, pana in 2008. In 2008 s-a finalizat acest proiect, din componenta mare FMIMS – trebuia sa avem toate amenajamentele in sistem, urmarirea aplicarii lor, harti ca sa urmarim geografic unde se taie lemn. In 2008 acest proiect s-a blocat, a ramas un soft pe care nu l-a folosit nimeni. Am ajuns pana in 2013 - atentie, padurile au fost retrocedate, adica 2,5 milioane ha padure, orice stat trebuia sa gandeasca institutii de control, de monitorizare, de administrare. Ajungem in 2013, la istoria mai apropiata de noi. A venit d-na Ministru Varga, cu niste axiome legate de paduri pe care le-a impus sectorului fara nici o legatura cu viata reala. D-na Varga a fost 2 ani ministru, dar nu a descoperit ca are SUMAL. Nu a descoperit ca are un sistem de urmarire a masei lemnoase. Sa intelegeti absurditatea situatiei. O componenta mica din sistemul asta informational functiona. Ocoalele transmiteau actele de punere in valoare, firmele avizele de transport masa lemnoasa. Sa ai toata informatia pe un server si sa nu faci controlul incrucisat . Daca am un APV de 100 mc, cum sa se elibereze de acolo avize pe 1000 mc ? Toata aceasta informatie era pe un server si nimeni nu verifica aceasta informatie. D-na Varga nu a descoperit instrumentele pe care le avea ca sa faca ceva pe taieri ilegale. In toata aceasta perioada toata lumea a avut interesul sa se taie in contiuare din paduri […]
Catalin Tobescu: In toata aceasta perioada de 2 ani au fost certuri si scandaluri cu d-na Varga, intlaniri, i-am spus: “Ca sa combateti taierile ilegale, operationalizati SUMAL, intariti-l”
Meritul d-nei Ministru Doina Pana cand a venit ministru: a venit de la Ministerul pentru Dialog Social, a ascultat oamenii care erau imprejurul dumneaei care i-au adus o informatie. Ne-a asezat pe toti la o masa si a intrebat de ce este razboi pe Codul Silvic si a zis “Faceti un Cod Silvic bun”.
Dana Grecu: Pai atunci de ce mai avem razboi pe Codul Silvic? Pare ca Presedintele face lobby pentru o firma..
Doina Pana: Batalia este pe procentul de 30 %. O firma- Holzindustrie Schweighofer- spune ca este anticoncurential si a facut presiuni…
Dana Grecu: Dumneavoastra cum vedeti, d-le Tobescu, aceasta problema.
Catalin Tobescu: Important este sa avem o informatie comuna pe care sa discutam. Compania Schweighofer prelucreaza in Romania 2,8-3 mlioane mc masa lemnoasa. Cu a treia capacitate de productie o sa ajunga la 3, 6 milioane mc rasinoase prelucrati. Asta inseamna ca a ajuns intr-o pozitie in care concentreaza toata resursa de rasinoase. Aceasta concentrare nu s-a putut face decat prin eliminarea concurentei prin preturi de ruinare. Problema este ca daca eu concentrez tot lemnul, ce este in amonte de mine, in speta industria mobilei, care depinde de aceeasi resursa, se asfixiaza. Firma a reusit- si asta este o enigma- de cand a finalizat a doua mare fabrica si este clar in pozitie dominanta, Consiliul Concurentei nu a reusit sa identifice pozitia dominanta si abuzul de pozitie dominanta al companiei, pe care il prezumam pentru aceasta firma. Vedem foarte simplu. Firma se duce intr-o zona, in Harghita, Mures, Alba si ofera 3 milioane lei pe metrul cub rasinoase lemn pe picior. Este fantastic de mult.
Dana Grecu: Si oamenii sunt tentati sa vanda.
Catalin Tobescu: Nu. Inseamna ca aici este o zona de firme concurente pentru mine, in care inca mai subzista ceva producatori de casa de lemn, mici producatori de mobila, ceva prelucrare locala. Si atunci le spune: daca voi nu imi dati mie lemnul, eu vin in zona voastra, ofer 300 lei/mc/picior si voi o sa muriti toti. Pentru mine nu conteaza. Eu achizitionez 2 milioane de mc. Pe 10 000 mc la voi in zona pot sa dau orice pret ca sunt foarte mare. Atunci firmele ori fac prostia si merg cu aceste preturi ca sa mai aiba acces la resursa , dar atunci intr-un an, doi, s-au decapitalizat si au disparut ori accepta si devin furnizori. Problema este ca institutia statului care trebuia sa apere industria locala, Consiliul Concurentei, nu a reusit de 3-4 ani de zile, sa defineasca …
Dana Grecu: Observam si aici ca de fiecare data ca facem legi la legi pentru ca institutiile nu aplica legea. De ce facem acest Cod Silvic cu 30 %? Pentru ca Consiliul Concurentei nu a vrut sa vada … S-a ajuns “urias” cu firma asta.
[…]
Dana Grecu: Dar Oficiul Concurentei cum face ca se gandeste el asa… “judec pe toata resursa de lemn, nu pe rasinoase”, sa nu fie pozitie dominanta si abuz, sa nu fie monopol…
Doina Pana: Atunci noi am scris in Codul Silvic ca judecam pe specii si sortimente industriale, ca sa inteleaga si Consiliul Concurentei.
[…]
Catalin Tobescu: La dezbaterea mentionata s-au adus argumente: cum Consiliul Concurentei nu identifica piata relevanta segmental rasinoaselor? Daca am un importator mare pe banane , nu adun mere cu banana si nu il judec pe piata fructelor… Acelasi lucru pe piata rasinoaselor, cu fagul si cu stejarii. Nu sunt substituibile.
Dana Grecu: Dumneavoastra credeti ca astia sunt prosti ? Ei stiu foarte clar ce au de facut. Nu fac asta pentru ca nu vor sa faca asta.
Catalin Tobescu: Ceea ce ne-a spus d-na avocat care apara pozitia Schweighofer a fost “Stati putin, lasati-ne sa terminanm investitia,nu va pronuntati voi pe abuz de pozitie dominanta, asteptati 3 ani pana cand o sa termine Consiliul Concurentei o investigatie daca o sa o faca.”
In timpul asta nu o sa mai existe prelucrare primara si industria mobilei pe rasinoase in Romania. Peste 3 ani o sa le dea o amenda de 10 milioane euro, daca o sa le dea, in conditiile in care ei fac profit 100 milioane euro/an in Romania. Problema nu este doar de concurenta si de bani, este de supravietuirea zonei montane, de activitati traditionale in zona montana, comunitati care depind de resursa de lemn.
[…] Dana Grecu: Puteti sa imi spuneti si mie daca politicienii au afaceri cu lemn?
Catalin Tobescu: Este o intrebare retorica. Marea greseala este implicarea politicului incepand de la retrocedare. Retrocedarea a ajuns in aceasta fundatura pentru ca aceste comisii de retrocedare au fost compuse din prefect, primari, etc, adica controlate de politic. Daca aceste comisii- inainte de 1945 au fost 2-3 reforme agrare mari- intotdeauna au fost conduse de judecatori pentru ca vorbim de acte, documente, de a “judeca”. Daca tot acest process de retrocedare de 3 milioane ha padure a fost controlat de politic, din aceasat cauza vedem peste tot coruptia si retrocedari frauduloase. Implicarea politicului a fost de la “facerea” legii “ pana la aplicarea ei.
Dana Grecu: Deci unde suntem azi?
Catalin Tobescu: Azi vorbim de Legea 165, stoparea retrocedarilor, punerea in posesie pe vechile amplasamente ale padurilor statului, de retrocedari pe puncte..
Andrei Ciurcanu: Ne intoarcem la scandalurile de coruptie de la ANRP. Samsarii nu mai cumpara drepturile litigioase, cumpara punctele … D-nul Tobescu a spus-o si vreau si eu sa o subliniez. Ei au facut un haos cu retrocedarile,si au creat o legislatie sa cumpere si sa se dezvolte marile companii.
[…] Catalin Tobescu: Ati avut o intuitie foarte buna cand ati spus ca statul nu si-a aparat corect interesele in procesele de retrocedare. In multe retrocedari litigioase nu a fost reprezentat deloc, pentru Romsilva s-a negat calitatea de parte procesuala, fiind doar un administrator, iar ministerul de finante ca reprezentant al statului nu a fost la procese. Si statul a ramas sa nu il reprezinte nimeni. Exista foarte multe retrocedari litigioase datorita portitelor din lege si slabei reprezentari a statului, dar trebuie sa subliniem si o alta fateta: inainte de 1945, statul avea doar 2,2 milioane ha padure iar astazi are 3 milioane ha padure. Pe total nu trebuie sa aruncam o umbra asupra procesului de retrocedare a padurilor.
Dana Grecu: Dumneavoastra aveti padure? De ce v-ati bagat in povestea asta?
Catalin Tobescu: Am o proprietate-mica. Sunt si inginer silvic si imi face placere sa imi face meseria intr-o bucata de padure. Dar intr-o discutie cineva a spus ca a pastra propietatea strabunilor, a neamului, nu este doar o problema de libertate economica, inseamna “neatarnare”. Atata timp cat pastram pamanturile si proprietatile noastre, suntem neatarnati.
...