Catalin Tobescu la Money Channel 27.01.2015

Afiseaza toata informatia

Market report, invitat Cătălin Tobescu, vicepreşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România, Nostra Silva

Data: 2015-01-27
Sursa: The Money Channel

Emisiune: Market report
Realizator: Constantin Rudnitchi
Invitat: Cătălin Tobescu, vicepreşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România, Nostra Silva, intervenţie telefonică Lucia Varga, fost ministru pentru Ape, Păduri şi Piscicultură

Realizator: Suntem la Market Report, rubrica noastră din Business Lounge. Discutăm despre industria lemnului şi despre exploatarea lemnului alături de domnul Cătălin Tobescu, vicepreşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România, Nostra Silva şi editorialist Fordaq. Bună ziua! Bine aţi venit! Vă propun să începem pentru că este pentru prima dată când ne vedem anul acesta să începem cu o scurtă notă vis a vis de 2015. Cum a început acest an pentru industria de exploatare a lemnului?

Cătălin Tobescu: A început tensionat. Tensionat pentru că sfârşitul anului 2014 a fost tensionat iar proiectele au rămas în aer. A rămas în aer dezbaterea Codului Silvic, a intrat în criză de timp, a început dezbaterea în plen, în ultima zi a sesiunii parlamentare trecute şi dezbaterea a fost suspendată, aceasta înseamnă Codul Silvic va intra în prima şedinţă a plenului va intra cu prioritate pe ordinea de zi.

Realizator: Dacă se va păstra această prioritate.

Cătălin Tobescu: Dacă se va păstra. Alt subiect mare rămas din 2014, licitaţiile de masă lemnoasă blocate în aproape 10 judeţe din ţară, volum important de masă lemnoasă nevândut, semnal puternic tras de agenţii economici de industria lemnului că spirala preţurilor care a existat în ultimii ani nu mai poate continua. Romsilva nu a înţeles acest semnal, a forţat în continuare preţurile de pornire a licitaţiei, a forţat prin condiţii contractuale extrem de dure şi din această cauză anul 2015 începe cu o criză a resursei. Tot din 2014 a rămas în faza iniţială de implementare a acestui sistem Sumal Online, aşa zisul Radar al Pădurilor. Din păcate echipa ministerială care a muncit pentru implementarea proiectului şi şi-a asumat decizia politică în urma restructurării Guvernului a trebuit să plece, iar proiectul a rămas iarăşi funcţional dar într-un stadiu incipient de implementare şi cu riscuri foarte mari pentru întreg sistemul.

Realizator: Acesta e tabloul general. Vă propun să luăm elemente componente şi să discutăm mai pe îndelete. În primul rând, Codul Silvic, m-aş întoarce la Codul Silvic. Spuneaţi că ar trebui să fie ca o prioritate pe agenda parlamentară. Credeţi că aşa se va întâmpla?

Cătălin Tobescu: Decizia politică de susţinere a Codului Silvic nu este foarte clară. Ştim că acest proiect care este practic neschimbat şi a ajuns la o formă susţinută de toate organizaţiile din domeniu a discutat un proiect care nu este politizat, care e făcut de specialiştii din domeniu. Deci un proiect care este matur, totuşi decizia politică de a susţine acest proiect nu este foarte, foarte clară. Prim ministru, domnul Victor Ponta a amânat o dată decizia în octombrie. Partidele de opoziţie se menţin pe o poziţie politicianistă. Adică fără să aibă argumente şi fără să aducă amendamente serioase în discuţie. Fiind lideri de opinie exprimă poziţii contrare proiectului. Cu toate că există foarte mulţi oameni de bună credinţă în aceste partide care spun din punct de vedere tehnic că este un proiect foarte bun şi folositor industriei.

Realizator: Din ceea ce ne spuneţi, riscul există să nu treacă totuşi sau să nu fie dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor, pentru că iată spuneaţi că nici partidul de guvernământ pare că nu şi-l asumă în proporţie de 100%. Opoziţia are tot felul de observaţii mai puţin fericite, sau politicianiste, aşa cum le-aţi numit.

Cătălin Tobescu: Da, partidul de guvernământ ca întotdeauna într-un pachet mare: sunt multe grupuri de interese. Sunt grupuri de interese care susţin o lege a vânătorii care practic iarăşi naţionalizează vânatul pentru protipendada şi potentaţii zilei. Este absolut paradoxal. Vânatul care creşte pe un sol, iar solul ăsta pe nişte terenuri forestiere şi agricole au nişte proprietari, aceşti potenţaţi şi cei care sunt interesaţi de vânătoare spun: vânatul este al statului, proprietarul este obligat să permită accesul pe terenurile respective. Vor să scoată dreptul de preempţiune al proprietarilor chiar dacă au 51% din suprafaţa unui fond de vânătoare. Deci chiar dacă oamenii au reuşit să se asocieze, un fond de vânătoare are 10, 20.000 de ha. Oamenii fac efort să se asocieze şi nu au dreptul de a-şi gestiona fondul respectiv de vânătoare. Deci este un abuz.

Realizator: În ce stadiu e? Avem un proiect de lege în acest sens?

Cătălin Tobescu: Este un proiect de lege al vânătorii care este şi el în Parlament de 2-3 ani de zile. Au încercat să o treacă prin Parlament oarecum pe şest. Proiectul este retransmis în momentul ăsta la Comisie, dar foarte mulţi parlamentari care fac un aşa zis troc politic, ok, vă susţinem Codul Silvic dar treceţi-ne şi nouă legea vânătorii.

Realizator: Putem anticipa faptul că ce va crea un scandal şi în jurul acestei legi a vânătorii?

Cătălin Tobescu: Cu siguranţă, pentru că este, dacă ne gândim la acest aşa zis drept de proprietate care în România numai proprietate nu este. Ei vor să dea amenzi proprietarului de teren sau de pădure sau chiar să îi facă infracţiune pentru că nu permite să intre vânătorul când are el poftă şi să vâneze pe un teren şi pe o proprietate care nu este a lui.

Realizator: Interesant şi complicat în acelaşi timp. Spuneaţi că Sumalul sau Radarul Pădurilor a început să funcţioneze.

Cătălin Tobescu: Este un sistem care a avut efecte foarte bune în piaţă pe care le vede toată lumea de bună credinţă. În sensul că dacă înainte treceau, duduiau camioane şi camionete transportând lemn pur şi simplu acest trafic este mult diminuat. Au fost câteva mii de apeluri către acel număr 112...

Realizator: A funcţionat, deci.

Cătălin Tobescu: Absolut. Sunt câteva mii de confiscări şi de amenzi. Deci sunt foarte mulţi oameni care sunt implicaţi în acest moment. Important este că se reduc tăierile ilegale, important este că partea sănătoasă din industria lemnului, din exploatare, proprietarii de păduri au susţinut cu onestitate acest sistem. Pe termen scurt bineînţeles că apare şi un efect, o altă problemă...

Realizator: E mai puţin lemn în piaţă.

Cătălin Tobescu: E mai puţin lemn în piaţă, ceea ce se traduce prin această presiune pe resurse, pe preţuri şi criză de resurse. Ceea ce se întâmplă în momentul acesta în piaţă.

Realizator: E şi aceasta o problemă. Sigur că nu putem să ne ascundem în spatele acestei probleme şi pentru a nu merge mai departe cu acel Sumal Online. El funcţionează totuşi sistemul? Pentru că la un moment dat erau nişte temeri legate de funcţionarea acelei baze de date.

Cătălin Tobescu: Sigur, problema este că a plecat echipa care a muncit pentru implementarea sistemului. Serverele pe care funcţionează sistemul sunt cumpărate în 2008. Deci de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale când au văzut acel rack, acel server, au zis că sunt dinozauri.

Realizator: Dar încă funcţionează.

Cătălin Tobescu: Încă funcţionează dar este într-o stare critică.

Realizator: O avem acum la telefon pe doamna Lucia Varga, fost ministru pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. Bună ziua! Sunt alături de domnul Cătălin Tobescu. Vroiam pentru început, hai să îmi permit să spun aşa, să vă felicit pentru că ştiu că aţi fost o mare susţinătoare a acelui sistem numit Radarul Pădurilor şi vorbeam cu domnul Tobescu care chiar funcţionează în acest moment.

Lucia Varga: Eu am fost o susţinătoare a tuturor măsurilor prin care putem opri furtul de lemn. Am avut discuţiile numărate şi cu domnul Tobescu pe vremea când eram ministru dar şi cu ceilalţi colegi. Fiecare măsură care opreşte furtul de lemn este bine venită. Ar fi mult mai eficientă această activitate dacă am avea un cadrul legislativ mai clar, mai sigur şi crae să permită eliminarea din sistem a personalului corupt.

Realizator: Cum aţi vedea acest cadru legislativ mai clar şi mai bun pentru această variantă? În Codul Silvic sau într-o lege separată?

Lucia Varga: Este obligatoriu ca în Codul Silvic să introducem principiile conform cărora personalul corupt să nu mai avibă ce căuta în păduri. Am depus amendamente, mi-am susţinut în Parlament. Din păcate există o majoritate care nu doreşte să facă această curăţenie în pădurile din România, trimiţându-ne oarecum la alte legi, cum ar fi statutul personalului Silvic. E adevărat, putem întreprinde şi aceste modificări în statul personalului silvic dar dacă vrem să arătăm că există voinţă politică în a elimina personalul corupt din sistem, atunci trebuie să punem acele prevederi în legea de bază, în Codul Silvic.

Realizator: Apropo de Codul Silvic, vorbeam mai devreme cu domnul Tobescu, înţelegem că ar trebui să fie ca o prioritate pe agenda parlamentară a noii sesiuni parlamentare. Credeţi că aşa se va întâmpla? Şi ce şanse daţi acestui consiliu să iasă în actuala formă, pentru că înţelegem că această formă a fost discutată, negociată cu actorii din piaţa industriei lemnului şi e o formă agreată cu aceştia.

Lucia Varga: Sigur, Codul Silvic va fi în dezbatere în Parlament în această sesiune pentru că dezbaterile au fost suspendate chiar în ultima şedinţă a sesiunii trecute. PNL nu va vota acest Cod Silvic pentru că nu modifică esenţial, nu face o reformă în sistem astfel încât pe de o parte să nu mai permitem personalul corupt în sistem, să permitem vânzarea lemnului la adevărata lui valoare din rafturi şi depozite, să îi sprijinim pe agenţii economici din industria mobilei şi să îi sprijinim pe proprietarii de păduri.

Realizator: Nu putem să intrăm în multe argumente tehnice, dar totuşi înţelegem că o parte din acest cod silvic chiar l-aţi construit dumneavoastră. El acuma în Parlament este sub o altă formă?

Lucia Varga: E adevărat, însă sunt câteva articole extrem de importante, negociate cu mine la vremea respectivă, cu sindicatele, cu patronatele, cu industria mobilei şi la vremea respectivă s-a ajuns la un consens. Din păcate acele articole au fost eliminate şi din punctul meu de vedere nu se mai întrunesc condiţiile realizării unei reforme în silvicultură, reformă de care silvicultura românească are nevoie.

Realizator: De acord.

Cătălin Tobescu: Mulţumesc doamnei Varga pentru posibilitatea de a dialoga. Aş reveni la discuţia din Parlament, deci doamna Varga şi domnul Tinel Gheorge au fost portavocile PNL şi au atacat cu vehemenţă Codul Silvic, zic eu politicianist spunând că acea prevedere din Codul Silvic prin care se permite exploatarea a 3mc pe hectar pentru proprietari, atenţie, care astăzi au pădurile neadministrate fără servicii silvice. Deci Codul Silvic prevede dacă aceşti proprietari fac contracte de administrare cu un Ocol Silvic ieşind din situaţia de păduri nepăzite de furt, vin, fac un contract, li se permite să exploateze 3mc pe hectar, creşterea fiind de 5 mc pe ha. Prin ce se distrug pădurile doamna ministru Varga, prin această măsură de bun simţ.

Lucia Varga: Pădurile din România de ani de zile nu se exploatează fără amenajamentul silvic care este paza. Ştiţi foarte bine că sunteţi silvicultor, care este baza de lucru a oricărui silvicultor. Deci eu nu voi fi de acord ca în România pădurile să fie tăiate fără a avea menajamente silvice. Ştiţi foarte bine, în amenajamentele silvice sunt prevăzute datele tehnice necesare exploatării pădurilor şi conform amenajamentelor silvice se fac şi verificările în teren. Nu ne putem acum permite să lăsăm ca aceste proprietăţi să fie exploatate fără amenajamente silvice. Mai există un risc acolo unde deja avem 100 de ha de pădure constituite pentru a face un amenajament, avem riscul ca aceste proprietăţi să fie administrate de către proprietari până în 10 ha, fără amenajamente, ceea ce duce la distrugerea pădurilor.

Realizator: Vă mulţumesc acum pentru intervenţie pentru că nu mai avem foarte mult timp. Domnule Tobescu nu aş vrea să intrăm neapărat în chestiuni tehnice, face poate această dezbatere. Ne întoarcem la... Sau dacă vreţi, o concluzie vis a vis de Codul Silvic. Aţi văzut, PNL nu va vota acest Cod Silvic, oarecum cum aţi anticipat, că spuneţi că s-ar putea să fie o opoziţie.

Cătălin Tobescu: Noi am avut un dialog foarte bun cu reprezentanţi din PNL şi aş putea nominaliza, deci nu este un secret. Organizaţiile proprietari, administratori, am avut o întâlnire cu reprezentanţi ai PNL, doamna Sulfina Barbu, cu Mugur Cozmanciuc, domnul Stelian Dolha, domnul Cristi Chipeş, care e inginer silvic, deci cel puţin 4-5 oameni reprezentativi şi care sunt specialiştii dumnealor pe problematica silvică eu sper ca PNL-ul, ca partid să nu mergă pe linia doamnei Varga pe care eu îmi permit să o apreciez ca...

Realizator: Cel puţin pe această zonă nu sunteţi de acord. Dar înţeleg că sunt şi alte lucruri pe care împreună le-aţi făcut bune la Codul Silvic. Ne întoarcem la piaţa lemnului şi spuneaţi că preţul lemnului a crescut din diverse motive, unul l-aţi nimit şi anume mai puţin lemn de piaţa neagră care există în general, care merge către fabrici. Cum arată acum preţul lemnului în acest moment şi cum vedeţi evoluţia pentru anul 2015.

Cătălin Tobescu: Preţurile lemnului în România sunt mari, sunt peste preţurile din ţările vecine, deci peste piaţa regională, sunt peste preţurile din Franţa şi din ţările nordice. Industria lemnului din România este o industrie performantă pentru că reuşeşte să fie competitivă economic, pornind de la aceste preţuri de bază. Şi este competitivă economic pentru că s-a orientat către pieţe de export.

Realizator: Deci mergem cu lemnul la export dat tot sub formă de cherestea?

Cătălin Tobescu: Sub formă de cherestea. Industria mobilei a avut un an foarte bun şi anul trecut. A ajuns câte 2 miliarde de euro cifră de afaceri. Este o dublare a cifrei faţă de 2005. Deci în 8 ani de zile s-a dublat cifra de afaceri în industria mobilei.

Realizator: La un preţ mai mare a lemnului este o veste bună pentru industria de prelucrare. O veste mai puţin bună, dacă pot să spun aşa pentru mobilă.

Cătălin Tobescu: Este o veste mai puţin bună pentru toată lumea, pentru că, bineînţeles, competitivitatea unei ramuri industriale este dat de acel coş al preţurilor, un coş al costurilor de producţie care intră, al resursei, a forţei de muncă. Deci în momentul în care preţurile resursei sunt sus, este un minus de competitivitate şi bineînţeles că de la un anumit nivel al preţurilor industria intră în declin. Suntem foarte aproape de aceste preţuri. Suntem la o limită şi anul acesta estimarea mea personală este că vor dispărea foarte multe firme din piaţă.

Realizator: De unde vine acest preţ crescut? Romsilva dă în continuare tonul pieţei şi să ne întoarcem şi la licitaţiile blocate despre care aţi vorbit la începutul emisiunii. Dacă ele sunt în continuare blocate, înţeleg.

Cătălin Tobescu: Este o criză de resursă mare parte artificială dată de preţuri prea mari de pornire de la licitaţie, practicate de Romsilva, date de imposibilitatea agenţilor economici de a susţine financiar acest ciclu de producţie. Romsilva, de exemplu, a introdus în acest an, în condiţiile contractuale, o garanţie de participare la licitaţie, o cauţiune de bună execuţie care împreună fac 10% din valoarea masei lemnoase şi pentru prima dată impune plata în avans a masei lemnoase înainte de a se intra în parchet. Aceasta a creat dintr-o dată un necesar de capital, de fonduri pentru agenţii economici şi pentru a porni acest ciclu. Necesar de fonduri care este în sectorul de exploatare. Sectorul de exploatare nu are acest resurse financiare. Industria de prelucrare a lemnului care are nevoie de resursă nu are resursa, sectorul de exploatare nu este capabil şi o să aibă probleme foarte mari să exploateze masa lemnoasă la aceste preţuri şi să susţină acest circuit al lemnului pe piaţă datorită acestui blocaj financiar şi condiţiilor excesive impuse de Romsilva. Se ajunge la o criză de resursă.

Realizator: Şi eventual dispariţia unor companii.

Cătălin Tobescu: Dispariţia unor firme, criză de resursă care criză de resursă alimentează în mod stupid aceaşi creştere a preţurilor.

Realizator: Aţi avut o expresie mai devreme: spuneaţi că preţurile sunt mai mari decât în unele ţări europene, ţările vecine. Încă o dată, aici problema vine tot din ceea ce ziceaţi mai devreme, tot din licitaţiile pe care le face Romsilva.

Cătălin Tobescu: Am discutat, am mai dezbătut de unde vine această spirală a preţurilor. Pur şi simplu preţurile ajung până la un nivel al licitaţiei, iar anul următor Romsilva porneşte cu preţurile de pornire. În creştere, pornind de la preţul din anul anterior.

Realizator: Că nu acceptă eventual acelaşi preţ sau chiar un preţ mai mic, în funcţie de ce se întâmplă pe piaţă.

Cătălin Tobescu: Romsilva nu lasă piaţa să se autoregleze. În permanenţă aşează baza de pornire din ce în ce mai sus. Este o spirală care a fost susţinută în principal de Romsilva, susţinută şi de agenţii economici care au trăit cu iluzia că preţurile pot să crească şi pot să oblige industria de prelucrare a lemnului să plătească aceste preţuri. Industria de prelucrare a lemnului şi industria mobilei spune: haideţi să comparăm cu ce e prin jur. Efectiv suntem cu preţurile la o limită peste care ne pierdem competitivitatea.

Realizator: Există şi riscul ca industria mobilei să ajungă să importe lemn?

Cătălin Tobescu: Nu există. Costurile de transport sunt mult prea mari. Deci singurele sortimente care se importă în România şi este un lucru bun care trebuie spus: în momentul acesta importăm peste 1 milion de metri cubi de buştean din Ucraina datorită acestor agenţi economici foarte mari care şi-au localizat producţia la Rădăuţi, importăm resursă, materie primă, exportăm produse cu TVA. Nu există posibilitatea să importăm cantităţi nelimitate ca să regleze piaţa din România. Deci acelea sunt nişte importuri de completare. Ceea ce se va întâmpla dacă preţurile din România nu se stabilizează la un nivel decent, pierdere de competitivitate, dispariţie de firme şi pentru industria mobilei din păcate, delocalizări de producţie către pieţe mai competitive.

Realizator: V-aş ruga să punem într-un context european ce se întâmplă în Europa în acest început de an cu industria de exploatare a lemnului.

Cătălin Tobescu: În ultimii 4-5 ani de zile, cu toate că au existat creşteri, la nivel european, Europa este încă cu 20% ca nivel de producţie şi de consum sub 2008. România este mult peste 2008. Noi am fost în contratimp şi cu creşterile de preţuri şi cu menţinerea capacităţilor. Europa a devenit un exportator net de resursă. Franţa şi Germania exportă către China, câte un un milion de cubi de buştean, de resursă. A devenit o problemă, care arată lipsa de cerere de pe piaţa europeană şi o problemă de competitivitate şi în acelaşi timp arată faptul că industria lemnului din România este una competitivă prin orientarea către pieţele de export.

Realizator: Mulţumesc Cătălin Tobescu, vicepreşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România

...
Inchide transcript