FATA MORGANA CODULUI SILVIC: FUNCŢIILE DE PROTECŢIE ALE PĂDURILOR

UN FIASCO PENTRU GUVERNELE ROMÂNIEI DIN PERIOADA 2010-2017

 

UN ROL SPECIAL ÎN ACEASTĂ ILUZIE: CRISTINA-DANIELA PAŞCA PALMER, ERIKA STANCIU ŞI ECHIPA DE CONSILIERI

 

DECIZIA COMISIEI EUROPENE SE POATE APLICA NUMAI SOCIETĂŢILOR COMERCIALE – FONDURILE DE INVESTIŢII CARE AU CUMPĂRAT PĂDURI ÎN ROMÂNIA.

 

 

Prin decizia nr. 8769 din 3 ianuarie 2017, Comisia Europeană nu a ridicat obiecţii cu privire la iniţiativa Statului Român de a acorda compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează din cauza funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă.

 

CONTEXTUL LEGISLATIV

 

Art. 97 alin. (1) lit b) din Codul silvic stabileşte:

 

“In scopul gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si a celui proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale, statul aloca anual de la buget, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, sume pentru:

1. b) acordarea unor compensatii reprezentand contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recolteaza, datorita functiilor de protectie stabilite prin amenajamente silvice care determina restrictii in recoltarea de masa lemnoasa;”

 

De asmenea, potrivit art. 97 alin. (2) din Codul Silvic:

 

“impunerea de restrictii proprietarilor de paduri, prin amenajamente silvice, prin regulamente rale parcurilor nationale, naturale, rezervatiilor biosferei si ale siturilor Natura 2000 ori prin alte norme, inclusiv cele care stabilesc diferite tipuri de grupe functionale, se poate face fie cu acordul proprietarului, fie cu plata unei juste si prealabile despagubiri, platita anual, care sa compenseze integral veniturile nerealizate de proprietarul de padure, persoana fizica sau juridica.”

 

Aceste compensaţii nu au mai fost plătite prin proceduri administrative începând cu anul 2010. Singurele plăţi efectuate au fost prin executarea silită a Ministerului Mediului, în urma unor proceduri judiciare finalizate prin hotărâri irevocabile – însă practica instanţelor nu a fost unitară.

 

În acest context a apărut o reţea de avocaţi care au reprezentat proprietarii în instanţă, pentru comisioane de succes care ajungeau şi la 60% din sumele recuperate.

 

LIPSA NORMELOR METODOLOGICE

 

Prin Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 au fost aprobate Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale.

 

Până la data de 31 decembrie 2009 nu s-a pus problema conformării măsurilor de ajutor de stat aflate în discuţie cu legislaţia europeană, întrucât ajutoarele acordate înainte de data aderării au fost calificate ca “ajutoare existente”, şi puteau să fie acordate “până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării”.

 

Prin Decizia nr. 5.166 din 19 iulie 2012 Comisia Europeană a avizat favorabil schema de ajutor de stat prezentată într-un proiect de hotărâre al Guvernului României, apreciind că ajutoarele prevăzute în cadrul acesteia sunt compatibile cu piaţa internă.

 

Însă, până în prezent procedura internă necesară acordării ajutoarelor de stat vizate de Decizia Comisiei Europene nu a fost finalizată, în condiţiile în care nu a fost adoptată şi publicată în Monitorul Oficial al României hotărârea Guvernului care să aprobe normele metodologice pentru plata funcţiilor de protecţie.

 

Fiind epuizat exerciţiul financiar 2007-2013, Guvernul României ar fi trebuit, la începutul anului 2014, să reia procedurile de notificare către Comisia Europeană, întrucât decizia nr. 5.166 din 19 iulie 2012 era valabilă numai până la 31 decembrie 2013.

 

Notificarea Comisiei Europene de către Guvernul României s-a făcut abia la 2 august 2016, adică la 2 ani şi 6 luni de la data la care ar fi trebuit să fie demarată această procedură.

CONTEXTUL JURIDIC

 

Prin decizia nr. 36 din 25 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – s-a stabilit ca pentru acordarea compensaţiilor prevăzute de art. 97 alin. (1) lit. b) din Codul silvic, după data de 1 ianuarie 2010:

 

1. trebuie să existe decizia favorabilă a Comisiei Europene privind ajutorul de stat;

 

2. să fie adoptate normele metodologice ulterioare.

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai reţinut şi faptul că neadoptarea unei Hotărâri de Guvern care să reglementeze normele metodologice de acordare a compensaţiilor pentru funcţiile de protecţie ale pădurii este aptă să lezeze dreptul la compensaţii pe care îl au proprietarii suprafeţelor forestiere cu funcţie de protecţie de tip T1 sau T2 situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000, însă, pentru aceasta există un alt remediu judiciar.

 

DECIZIA NR. 8769 DIN 3 IANUARIE 2017 A COMISIEI EUROPENE

 

O analiză a acestei decizii relevă următoarele aspecte:

 

1. decizia este valabilă de la data aprobării de către Comisiei (3 ianuarie 2017) până la 31 decembrie 2020;

 

2. bugetul total aprobat este de aproximatv 63.186.122 Euro, respectiv de aproximativ 15.796.530 Euro/an (2017, 2018, 2019, 2020), în condiţiile în care decizia 5166 din 19.07.2012 aproba un buget de aproximativ 60.000.000 Euro pentru un an şi şi 5 luni.

 

3. ajutoarele se acordă deţinătorilor privaţi de păduri şi asociaţiilor acestora. Beneficiarii sunt NUMAI IMM-uri, numărul beneficiarilor fiind de peste 1000.

 

ATENŢIE:

 

• Guvernul României a prezentat Comisiei Europene un proiect de hotărâre de guvern dezastruos, în care proprietarii de păduri prevăzuţi de Codul Silvic devin “deţinători de păduri”, o noţiune mai largă decât conceptul de proprietar. În decizia din 2012 a Comisiei Europene beneficiarii erau identificaţi fără a lăsa loc de interpretare: proprietari de păduri, persoane fizice şi juridice.

 

• prin acest criteriu sunt EXCLUSE unităţile administrativ teritoriale. Trebuie precizat că potrivit art. 8 din decizia nr. 5166 din 19.07.2012, Comisia Europeană aprobase ca beneficiari şi “unități administrative/teritoriale care dețin în proprietate publică sau privată suprafețe forestiere”;

 

• prin acest criteriu sunt EXCLUSE persoanele fizice proprietare de păduri. Este evident că persoanele fizice nu pot să fie încadrate la categoria “IMM”.

 

• prin acest criteriu sunt EXCLUSE comunităţile istorice de proprietari – formele asociative. Este discutabil dacă obştile de moşneni, composesoratele şi celelalte forme asociative pot să fie încadrate la categoria “IMM”. Chiar dacă ar fi asimilate printr-un act normativ special categoriei IMM, multe forme asociative nu s-ar încadra în criteriile cumulative referitoare la numărul de salariaţi şi valoarea activelor.

 

• pentru clarificări asupra termenului IMM, menţionăm că potrivit articolul 2 al anexei din Recomandarea 361/2003/CE “Categoria Intreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii (IMM) este formata din intreprinderi care angajeaza mai putin de 250 de persoane si care au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 de milioane de euro si/ sau detin active totale de pana la 43 de milioane de euro”. Tot în această categorie întreprinderile mici sunt definite ca intreprinderi care au pana la 49 salariati şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane de euro, iar micro-intreprinderile sunt definite ca intreprinderi care au până la 9 salariati şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane de euro.

 

• în decizia nr. 5166 din 19.07.2012, Comisia Europeană nu a condiţionat plata numai la categoria IMM – trebuie precizat însă că Decizia 8769 din 3 ianuarie 2017 este emisă în baza proiectului de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, astfel cum a fost gestionat de Guvernul Cioloş (a se vedea articolul 2.3 din decizie).

 

4. art. 2.7 alin. (12) confirmă faptul că decizia se aplică numai IMM-urilor, întrucât face trimitere, în contextul datelor pe care trebuie să le cuprindă cererea de ajutor, la “dimensiunea întreprinderii”.

 

5. schema notificată nu face parte din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală. Se pune în acest context problema asigurării resurselor la bugetul de stat pentru plata acestor compensaţii. Au fost prevăzute sumele necesare în proiectul de buget pentru anul 2017? Trebuie precizat că potrivit art. 46 din Regulamentul nr. 1698/2005 al Consiliului, erau posibile plăţi pentru funcţiile de protecţie ale pădurilor prin PNDR, iar potrivit anexei la Regulament, cuantumul acestora era între 40 şi 200 Euro pe hectar.

 

6. potrivit art. 2.7 alin. (9) din decizia 8769 din 3 ianuarie 2017, schema de plată nu s-ar aplica numai pădurilor situate în siturile Natura 2000, ci şi altor păduri încadrate în tipurile funcţionale I şi II. În decizia din anul 2012, care limita în mod expres plata compensaţiilor doar pentru pădurile “situate în întregime în zona Natura 2000”. Totuşi, este neclar care vor fi pădurile “care contribuie la punerea în aplicare a articolului 10 din Directiva Habitate”, în condiţiile în care amenajamentele silvice actuale nu conţin astfel de precizări/evaluări…

 

7. o altă condiţie pentru aprobarea plăţilor demonstrează incompetenţa responsabililor de la Ministerul Mediului care au purtat corespondenţa cu funcţionarii de la Comisia Europeană: plăţile se acordă dacă “nu au avut loc niciun fel de defrişări ilegale care ar fi putut altera caracterul protejat al pădurii”. Cum termenul “defrişare” nu este identic cu noţiunea de “tăieri ilegale” să înţelegem că în cazul unor tăieri ilegale care nu au avut drept consecinţă “defrişarea” pădurii, se pot plăti funcţiile de protecţie?

 

8. un alt aspect de fond al Deciziei şi a întregii proceduri de notificare a Comisiei Europene este legat de faptul că, în anul 2011, Consiliul Concureţei, a susţinut că aceste compensaţii nu reprezintă ajutor de stat. În adresa nr. 9394 din 28 iunie 2011 a Consiliului Concurenţei s-a consemant: “compensaţiile (…) NU îndeplinesc condiţiile pentru a fi calificate ajutoare de stat în sensul art. 107 alin. (1) din Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene, acestea reprezentând exclusiv drepturi financiare cuvenite proprietarilor de fond forestier drept compensaţii în schimbul contravalorii produselor pe care proprietarii nu le recoltează datorită funcţiilor de protecţie şi restricţiilor de exploatare corespunzătoare stabilite în cadrul parcurilor naţionale”. Şi-a schimbat între timp Consiliul Concureţei poziţia? S-a solicitat de către miniserul pădurilor ajutorul specialiştilor din Consiliul Concurenţei în corespondenţa cu responsabilii de la Comisia Europeană?

 

 

Concluzionând, decizia 8769 final din 3 ianuarie 2017 a Comisiei Europene este un EŞEC al Guvernului României. Autorităţile române nu au fost în stare să ofere informaţii corecte şi complete Comisiei Europene.

 

Neplata funcţiilor de protecţie către proprietarii de păduri în perioada 2010-2017 reprezintă un FIASCO pentru toate Guvernele care au fost în funcţie în această perioadă. Toate aceste guverne au girat, moral, o schemă de compensare “alternativă”: avocaţii au luat 60% din funcţiile de protecţie, iar proprietarii firimiturile.

 

În acest context, este evident că normele metodologice care ar trebui să fie aprobate de Guvernul României nu pot să se abată de la condiţiile stricte determinate în decizia Comisiei Europene.

 

Se impune iniţierea urgentă de către Ministerul Apelor şi Pădurilor a unei noi notificări a Comisiei Europene, în urma căreia să fie aduse rectificările necesare pentru aplicarea acestei decizii fără discrimarea proprietarilor de păduri şi în conformitate cu prevederile foarte clare ale Codului Silvic.

 

Până atunci, FUNCŢIILE DE PROTECŢIE ALE PĂDURILOR RĂMÂN O FATA MORGANA A CODULUI SILVIC ŞI UN DREPT AL PROPRIETARILOR DE PĂDURI CE POATE FACE OBIECTUL UNEI ACŢIUNI LA CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI, în condiţiile art. 44 şi art. 136 alin. (5) din Constituţia României şi a art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

 

Acest demers va fi iniţiat de NOSTRA SILVA pentru toţi proprietarii de păduri din România.

THE FATA MORGANA OF THE FORESTRY CODE: THE PROTECTION FUNCTIONS OF FORESTS

A FIASCO FOR THE ROMANIAN GOVERNMENTS FROM 2010 TO 2017

 

A SPECIAL PART IN THIS ILLUSION: CRISTINA-DANIELA PAŞCA PALMER, ERIKA STANCIU AND THE ADVISER TEAM

 

THE DECISION OF THE EUROPEAN COMMISSION CAN ONLY BE APPLIED TO COMMERCIAL SOCIETIES – INVESTMENT FUNDS THAT BOUGHT FORESTS IN ROMANIA

Through decision no. 8769 from January 2017, the European Commission raised no objections to the initiative of the Romanian State to award compensations representing the countervalue of products not harvested by owners because of protection functions determined by forest management plans that determine restrictions on harvesting of timber.

LEGAL CONTEXT

Article 97, paragraph (1) lett b) of the Forestry Code states:

“(1) For the purpose of sustainable management of forest and private property of individuals and legal entities of public or private property of local governments, the annual budget allocated by the budget of the central public authority responsible for forestry, amounts to:

1.b) award compensation to the owners representing the products are not harvested, because of the protection functions determined by forest management plans that determine restrictions on harvesting of timber;

These compensations have not been paid through administrative procedures ever since 2010. The only payments were through forced execution of the Ministry of Environment, following several judicial procedures with irrevocable solutions – yet the practice of instances was not unitary.

Therefore, a network of lawyers appeared to represent owners in court, for commissions of almost 60% of the money recovered.

ABSENCE OF METHODOLOGY

Through Government decision no. 861/2009, the Methodological Norms for awarding, use and control of annual amounts granted to the durable management of private property forest fund for natural and legal persons was approved, as well as the one for public and private property of administrative-territorial units.

Until the 31^st of December 2009, there was no question of conforming measures of state aid with European legislation, as aids awarded before the adherence were qualified as “existent aids” and could be awarded “until the end of the third year from the adherence”.

Through Decision no. 5166 of 19 July 2012, the European Commission approved the state aid project presented in a government bill, stating that the aids within are compatible with the internal market.

Still, the internal procedure necessary for awarding the state aids mentioned in the Decision of the European Commission was not completed, as the Government decision approving the methodological norms for the payment of protection functions was not adopted and published in the Official Gazette of Romania.

As the 2007-2013 financial exercise has ended, the Romanian Government should have reopened the procedures for notifying the European Commission, at the beginning of 2014, as decision no. 5166 of 19 July 2012 was only valid until the 31^st of December 2013.

The notification of the European Commission was only done on the 2^nd of August 2016, namely 2 years and 6 months later than the date this procedure should have been started.

LEGAL CONTEXT

Through decision no. 36 of 25 November 2015, the High Court of Cassation and Justice – the panel solving rights issues – it was established that for awarding the compensations stated at art. 97 par. (1) lett. b) of the Forestry Code, later than the 1^st of January 2010:

1. A favourable decision of the European Commission regarding state aid is needed;

2. Further methodological norms should be adopted.

The High Court of Cassation and Justice also noted that not adopting a Government Decision regulating the methodological norms for awarding compensations for protection functions of forests may affect the right to compensations for the owners of forest surfaces with protection functions type T1 or T2, situated in Natura 2000 sites, and, for these cases, there is another judicial remedy.

DECISION NO. 8769 OF THE 3RD OF JANUARY 2017 OF THE EUROPEAN COMMISSION

An analysis of this decision reveals the following aspects:

1. The Decision is valid from the date of the adoption by the Commission (3^rd of January 2017) until the 31^st of December 2020;

2. The total budget approved is around 63,186,122 Euros, namely around 15,796,530 Euros/year (2017, 2018, 2019, 2020), while decision 5166 of 19 July 2012 approved a budget of around 60,000,000 Euros for one year and 5 months.

3. Aids are awarded to private property owners and their associations. Beneficiaries are ONLY SMEs – Small and Middle-sized Enterprises (over 1000 of them).

ATTENTION:

• The Romanian Government presented to the European Commission a disastrous bill, in which forest owners mentioned by the Forestry Code become “forest holders”, a wider notion than the concept of owner. In the decision of 2012 of the European Commission, beneficiaries were identified undoubtedly as forest owners, natural and legal persons.

• This criterion EXCLUDES administrative-territorial units. It is worth mentioning that according to art. 8 of the decision no. 5166 of 19.07.2012, the European Commission had approved as beneficiaries “administrative-territorial units owning forest surfaces in private or public property”.

• This criterion EXCLUDES natural persons forest owners. It is obvious that natural persons cannot be included in the SME category.

• This criterion EXCLUDES historical owners' communities – associative structures. It is debatable whether Obșteas, compossessorates and other associative structures can be considered SMEs. Even if they were assimilated to the SME category, may associative structures could not be integrated in the cumulative criteria regarding number of employees and value of assets.

• For further information about the term SME, we mention that according to article 2 of the appendix to Recommendation 361/2003/EC “the category of Small and Middle-sized Enterprises (SME) is composed of enterprises employing less than 250 people, with a turnover under 50 million euros and/or hold assets in a total value under 43 millions euros”. In the same category, small enterprises are defined as enterprises with less than 49 employees and a turnover under 10 million euros, and micro-enterprises are defined as enterprises with up to 9 employees and an annual turnover up to 2 million euros.

• In decision no. 5166 of 19.07.2012, the European Commission did not limit payments to the SME category – it is worth mentioning though that Decision 8769 of 3 January 2017 is issued based on a government bill elaborated by the Ministry of Environment, Waters and Forests, as it has been managed by the Cioloș Government (see article 2.3 of the decision).

4. Art. 2.7, par. (12) confirms the fact that the decision is only applied to SMEs, as it mentions the “size of the enterprise”.

5. The noted plan is not part of the National Plan of Rural Development. In this context, the question of ensuring resources from the state budget for the payment of these compensations is raised. Have the necessary amounts been included in the budget bill for 2017? It is worth mentioning that according to art. 46 of Regulation no. 1698/2005 of the Council, there were possible payments for the protection functions of forests through PNDR, and according to the appendix to the Regulation, their quantum was between 40 and 200 euros per hectare.

6. According to art. 2.7 par. (9) of the decision 8769 of the 3^rd of January 2017, the payment plan would not only be applied to forests situated in Natura 2000 sites, but also to other forests integrated in the functional types I and II. In the decision of 2012, there were clear limitation of the payment of compensations just to forests “entirely situated in Natura 2000 sites”. Still, it is unclear which are the forests “which contribute to the application of article 10 of the Habitats Directive”, as current forest plans do not contain such information...

7. Another condition for awarding the payments shows the incompetence of the responsible people at the Ministry of Environment who led the correspondence with the officials from the European Commission: payments are awarded if “no illegal deforestation took place, degrading the protected character of forests”. As the term “deforestation” is not identical to the notion of “illegal logging”, should we understand that in the case of illegal logging which did not result in “deforestation”, payments of protection functions can be awarded?

8. Another fundamental aspect of the Decision and of the entire procedure of notification of the European Commission is related to the fact that, in 2011, the Competition Council stated that these compensations do not represent state aid. In address no. 9394 of 28 June 2011 of the Competition Council, it is noted: “compensations (…) DO NOT fulfil the conditions to be qualified as state aids in the sense of art. 107 par. (1) of the Treaty on the Functioning of the European Union, representing financial rights of forest fund owners as compensations in exchange for the products not harvested by owners because of the protection functions and restrictions in exploitation corresponding to national parks”. Has the Competition Council changed its mind meanwhile? Has the minister of forests requested the support of specialists at the Competition Council in correspondence with the officials at the European Commission?

In conclusion, final decision no. 8769 of 3 January 2017 of the European Commission is a FAILURE of the Romanian Government. The Romanian authorities were not capable to offer correct and complete information to the European Commission.

Not having awarded the protection functions of forests to forest owners during 2010-2017 represents a FIASCO for all governments in this period. All these governments have morally guaranteed an alternative compensation plan: lawyers have taken 60% of the protection functions, while owners took the crumbs.

In this respect, it is obvious that the methodological norms which should be approved by the Romanian Government cannot be diverted from the strict conditions from the decision of the European Commission.

An urgent notification of the European Commission is imposed to the Ministry of Environment, Waters and Forests, in order for the necessary corrections to be brought and applied to this decision, with no discrimination against forest owners and clearly respecting the Forestry Code.

Until then, THE PROTECTION FUNCTIONS OF FORESTS REMAIN A FATA MORGANA OF THE FORESTRY CODE AND A RIGHT OF FOREST OWNERS WHICH CAN CONSTITUTE THE OBJECT OF AN ACTION TO THE EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS, according to art. 44 and art. 136 par. (5) of the Constitution of Romania, and to art. 1 of the Additional Protocol no. 1 to the European Convention on Fundamental Human Rights and Freedoms.

This procedure will be opened by NOSTRA SILVA for all forest owners in Romania.