Deturnare de fonduri: pădurile subvenţionează schemele de sprijin pentru energia solară şi eoliană!

Publicat la: 05.03.2020| Comentarii
 
Deturnare de fonduri: pădurile subvenţionează schemele de sprijin pentru energia solară şi eoliană!

331 de  milioane  de euro au fost alocaţi prin OUG 81/2019 unor agenți  economici  din sectoare  energo-intensive,  pentru  compensarea  costurilor mari  ale  energiei  electrice,  rezultate  din schemele de sprijin pentru energia solară și eoliană!

 

Federația  Proprietarilor  de Păduri  și  Pășuni  din România – Nostra  Silva şi Comunitatea  Forestierilor din România – Fordaq atrag atentia că din veniturile Fondului  pentru  Mediu, obținute prin tranzacționarea certificatelor verzi,  nu  se întoarce nimic pentru pădurile României!

 

Rapoartele  de progres  ale  României  (United  Nations,   Summary of GHG Emissions for Romania, https://di.unfccc.int/ghg_profiles/annexOne/ROU/ROU_ghg_profile.pdf ) privind  reducerea  emisiilor  de gaze  cu  efect  de seră pe  protocolul de la  Kyoto,  arată  că  domeniul  pădurilor  – denumit  cu  acronimul LULUCF –  fixează  anual  23,5  milioane tone  CO2,  aproximativ 30%  din emisiile  totale  de  CO2 ale  României.

 

Veniturile  din valorificarea  certificatelor  de carbon, de către  România, constituie  o  sursă  de alimentare  a Fondului  pentru  Mediu, gestionat  de Ministerul  Mediului.  În 2019,  aceste  venituri  au  fost  de aproximativ  500 milioane  euro!  Pentru  anul  2020,  în bugetul  de venituri  și  cheltuieli  al  Fondului  pentru  Mediu,  veniturile  din valorificarea  certificatelor  de carbon  sunt  estimate  la  700  milioane   de euro.  Din toate aceste  venituri  ale Fondului  pentru  Mediu, nu  se întoarce niciun sprijin financiar pentru păduri,  deși  în   mod  evident,  prin imensa  cantitate de 23,5  milioane  tone  CO2  fixată,  domeniul  pădurilor contribuie  masiv la  îmbunătățirea  bilanțului  României.

 

Veniturile  obținute  din valorificarea  certificatelor  de carbon  ar fi trebuit  să se întoarcă  în proiecte  de mediu! Din acest motiv putem considera că a avut loc o deturnare de fonduri!

 

Pe această  linie,  România  nu  a făcut nimic! Atingerea  țintelor  de reducere  a  emisiilor gazelor cu  efect  de seră s-a  realizat în principal prin dispariția industriilor energofage –  petrochimică și  metalurgică  –  și  prin  aportul  domeniului  pădurilor.

 

Principalele obiective  pentru  domeniul  pădurilor, către  care  ar  fi  trebuit direcționate  investițiile, sunt  legate de  extinderea fondului  forestier,  în principal  pe  acele  terenuri  care  nu  au  o  valorificare  nici agricolă și nici forestieră. De asememnea, un alt obiectiv pune accentul pe exercitarea dreptului de preemţiune al statului la cumpărarea  de păduri  sau  de  terenuri  degradate  pentru  a fi  împădurite!

 

Un exemplu  de directionare  către  altceva decât  proiecte  de mediu  este  OUG 81/2019, prin care  suma de 331 de  milioane  de euro a fost alocată  unor agenți  economici  din sectoare  energo-intensive,  pentru  compensarea  costurilor mari  ale  energiei  electrice,  rezultate  din schemele de sprijin pentru energia solară și eoliană. Practic, putem spune că domeniul pădurilor  subvenționează indirect costurile mari ale schemelor  de sprijin pentru  energia  solară  și  eoliană, pentru industria  energofagă  a României !

 

Nimic  pentru  păduri,  nicio schema de  sprijin pentru  executarea  lucrărilor  de îngrijire  a pădurilor,  pentru  mobilizarea  biomasei, pentru  accesibilizarea pădurilor,  pentru tehnologii de recoltare a masei  lemnoase  mai  prietenoase cu mediul!

 

Nu  doar  că  România nu a susținut extinderea fondului  forestier  prin împăduriri,  dar  prin condiționarea acordării  subvențiilor  PNDR  2014-2020  de  curățare a  pășunilor și fânețelor  de vegetația  forestieră, România a cheltuit fondurile pentru circa  200  ha/an  de  pășuni  și  fânețe  împădurite,  doar ca să elimine  aceast vegetație forestieră!

 

Interesantă este și o privire comparativă a contribuției domeniului pădurilor în diferite țări în bilantul emisiilor  de gaze  cu efect  de seră, conform  nivelelor de referință  propuse de statele membre, pe baza metodologiei europene (Comisia Europeana, https://ec.europa.eu/clima/sites/clima/files/forests/lulucf/docs/frl_proposed_by_ms_en.pdf ):

Dacă luăm ca  termen de comparație  Germania,  deși  are  o  suprafață  aproape  dublă de păduri  față  de   România, fixarea  de carbon în pădurile  României  este de aproape 2,5  ori  mai mare decât  în Germania.  Explicația este simplă: Germania recoltează    aproape  integral  creșterea  pădurilor,  în timp  ce,  în România recoltăm doar 60% din creșterea pădurilor.  Nu  înseamnă  ca  suntem  mai  destepti  decat  nemtii, ci inseamna  că  valorificăm puțin din creșterea  pădurii,  datorita lipsei  de accesibilitate a fondului  forestier,  decapitalizării  sectorului  de  exploatare  a pădurilor  și o capacitate foarte  slabă  de valorificare  a biomasei  forestiere  pentru  energie.  Germania  este  o  țară  dezvoltată, mult mai  eficientă, care  folosește mult mai  intens și eficient decât  România resursele  pădurii!

 

Și profilul de țară al  României  la  ONU ((United  Nations,   Summary of GHG Emissions for Romania, https://di.unfccc.int/ghg_profiles/annexOne/ROU/ROU_ghg_profile.pdf),  pentru  monitorizarea  aplicării  protocolului  de la Kyoto, arată că domeniul pădurilor  fixează mai mult carbon cu  aproximativ  4-5  miloane  tone/an,  în prezent  față  de anul  de referință  1989,  ceea  ce a  creat  un  surplus  echivalent  de  certificate de carbon valorificate de  România  prin mecanismele  de tranzacționare!  Surplusul  este dat  in principal  de dezvoltarea industriei  lemnului  si  fixarea  carbonului  prin produse  din lemn  cu  valoare  indelungată  de întrebuintare, care  stochează  carbonul !

Federația  Proprietarilor  de Păduri  și  Pășuni  din România – Nostra  Silva şi Fordaq Comunitatea  Forestierilor din România și  solicită implicarea Guvernului România pentru abordarea unei  viziuni  pe  termen lung  pentru  domeniul  pădurilor,  de  continuitate în aplicarea politicilor  publice pentru  acestor  sector  de activitate și  de o sustinere a implementării acestor politici și strategii prin mecanisme  financiare  multianuale,  așa  cum  este  Planul Național  Strategic  2021-2027.

 

Federația  Proprietarilor  de Păduri  și  Pășuni  din România – Nostra  Silva

 

Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Top